Iohannis, la Adunarea Generală ONU: Marea Neagră necesită mai multă atenție la nivel global
0Președintele României, Klaus Iohannis, a afirmat în cadrul intervenției la cea de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națțiunilor Unite că regiunea Mării Negre necesită mai multă atenție la nivel globalo, având importanță strategică pentru securitatea transatlantică.
„Lumea, așa cum o știm, trece prin transformări rapide și profunde sub impactul atâtor provocări cărora umanitatea trebuie să le facă față. În același timp, în pofida acestui context foarte dificil, continuăm să ne apărăm valorile fundamentale, Carta ONU și multilateratismul eficient! Deciziile noastre sunt esențiale pentru viitorul omenirii. Noi, liderii, suntem chemați acum să luăm măsuri decisive pentru generațiile viitoare, în spirit de solidaritate și de responsabilitate comună, precum și să susținem ordinea internațională bazată pe reguli și respectarea deplină a dreptului internațional”, a spus președintele României, Klaus Iohannis, ăn cadrul sesiunii ONU.
În același timp, șeful statului a subliniat faptul că România este vecinul direct al războiului din Ucraina, arătând că statul pe care îl conduce a acționat, cu toată energia pentru a contribui substanțial la securitatea și stabilitatea regionale și internaționale.
„Acest război a demonstrat că Marea Neagră necesită mai multă atenție la nivel global, fiind de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, a atras atenția președintele României.
De asemenea, șeful statului a dat asigurări că România susține pe deplin Formula de Pace propusă de partea ucraineană, „ca fiind cel mai potrivit cadru care să conducă la o pace echitabilă, durabilă și sustenabilă”, dar și respectarea dreptului internațional și atragerea răspunderii internaționale, „astfel încât toți cei responsabili de comiterea de atrocități să fie aduși în fața justiției”.
„România susține un multilateralism mai eficient, alături de parteneri globali care împărtășesc aceeași viziune, în lupta pentru libertate și democrație. Încă din prima zi a războiului, România a acționat în deplină solidaritate cu curajosul popor ucrainean. Vom continua să oferim un adăpost sigur și să protejăm refugiații care vin din statul vecin, așa cum am făcut pentru cei peste 6 milioane de ucraineni care ne-au trecut deja granițele”, a mai afirmat președintele.
Importanța menținerii regiunii Mării Negre pe agendă
„Regiunea noastră, zona extinsă a Mării Negre, trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei și ale războiului său hibrid și ale interferențelor sale maligne”, a mai susținut președintele, arătând că „România a susținut constant necesitatea de a menține așa-numitele conflicte prelungite sau înghețate din regiune pe agenda noastră de interes prioritar”.
Totodată, șeful statului a subliniat că România a fost în prima linie în sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova, de asemenea, afectate de războiul de la graniță.
„În timp ce acționăm în prezent pentru a ne apăra valorile, trebuie să continuăm, de asemenea, să proiectăm un viitor sustenabil. De aceea, continuăm să urmărim în mod activ implementarea Agendei 2030. Insecuritatea alimentară, instabilitatea energetică și economică afectează întreaga lume, cu precădere pe cei mai vulnerabili din Sudul Global. Prin decizia de a pune capăt Inițiativei privind Exportul de Cereale prin Marea Neagră și prin atacarea porturilor ucrainene, Rusia amplifică și mai mult criza alimentară globală. Solicităm încă o dată ca Federația Rusă să înceteze blocarea Inițiativei”, a mai spus șeful statului, subliniind rolul jucat de România în acest context.
Președintele a arătat că România a realizat deja 62% din obiectivele naționale pentru 2030.
„Dar, întrucât suntem conștienți de faptul că la nivel global persistă încă întârzieri, suntem încrezători în Summitul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și în Summitul Viitorului. Suntem, de asemenea, conștienți de importanța finanțării pentru dezvoltare. România s-a angajat să crească asistența oficială pentru dezvoltare la 0,33% din Venitul Național Brut până în 2030. În plus, vom contribui la obiectivul UE de a aloca 0,20% din asistența oficială pentru dezvoltare în beneficiul țărilor mai puțin dezvoltate”, a mai precizat președintele.
Șeful statuluii a vorbit și despre eforturile statului pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, ale poluării și ale pierderii biodiversității, precum și pe tema insecurității energetice.
„Contracararea riscurilor de dezastre necesită, de asemenea, eforturi comune, iar inițiativa Platformei de Urgență este un pas în direcția cea bună. România participă activ la misiunile internaționale de asistență, împărtășește cele mai bune practici și oferă formare profesională privind măsurile de răspuns”, a mai transmis Iohannis.
Cosiliu de securitate extins
„În contextul geopolitic actual, cheia unui multilateralism eficient este asigurarea succesului reformării sale, care nu mai poate fi amânată. Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante: din partea Grupului african, a diferitelor state insulare mici în curs de dezvoltare și chiar a celui mai mic grup regional - cel est-european”, a mai afirmat șeful statului.
Potrivit președintelui, „Summitul Viitorului, care va avea loc anul viitor, reprezintă o ocazie excelentă de a găsi soluții comune la nivel global”.
„Pactul pentru Viitor trebuie să ofere Organizației Națiunilor Unite instrumentele necesare pentru a obține rezultate, atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare. Trebuie să luptăm pentru cetățenii noștri și pentru viitorul pe care ni-l dorim”, a conchis președintele României.
Se încarcă comentariile...
