Video Bolojan răspunde atacurilor PSD: „Deciziile au fost luate de comun acord. Când e greu, fugim, când e bine, ne băgăm în poză”

Ilie Bolojan a declarat vineri, 13 februarie, că în 2026, „în condițiile în care o țintă importantă este menținerea unui volum ridicat de investiții, va fi un an de reașezare a economiei”.

Întrebat la Europa FM despre afirmația făcută vineri, potrivit căreia recesiunea era așteptată de doi ani, premierul a precizat că România, „fiind o economie integrată în cea europeană, este influențată indirect de situația economică a UE”.

„Sunt două aspecte. În condițiile în care ani de zile România a avut deficite mari, practic înseamnă că am pompat bani în economie sub formă de investiții și creșteri salariale. Asta înseamnă deficitele: stimularea economiei. Deficitele mari ar fi trebuit să genereze și creșteri economice mai consistente. Nu s-a întâmplat acest lucru.

Fiind o economie integrată în cea europeană, suntem influențați indirect de situația economică a UE, de volumul investițiilor și de structura pe care se bazează creșterea economică. Structura noastră s-a bazat, în cea mai mare parte, pe consum și parțial pe investiții. Cu cât investițiile sunt mai productive, cu atât creșterea economică este mai solidă. Aceasta a fost situația din ultimii ani.

Deși ar fi trebuit să avem creșteri economice mai mari, înseamnă că, de multe ori, calitatea unor investiții a lăsat de dorit. Ce s-a întâmplat în primăvara anului trecut? Am fost cu spatele la zid și a trebuit să luăm măsuri pentru a începe corectarea deficitului. În toate țările în care guvernele au fost nevoite să corecteze deficite, nu există o formulă care să nu includă o combinație de reducere a cheltuielilor de funcționare, creștere a veniturilor și majorare a gradului de taxare. Aceasta este combinația. Și noi am pus-o în practică, însă ordinea poate nu a fost cea mai bună.”

„Ca orice tratament care vindecă o boală, ele pot avea efecte colaterale”

„Aceste măsuri au, inevitabil, efecte de contracție economică. Aceasta este realitatea. Ca orice tratament care vindecă o boală, ele pot avea efecte colaterale. În perioada următoare va avea loc o reechilibrare a economiei, în sensul în care va scădea ușor componenta de importuri și ar trebui să crească cea a exporturilor, astfel încât să ne reașezăm economic.

Anul acesta, în condițiile în care o țintă importantă este menținerea unui volum ridicat de investiții, va fi un an de reașezare a economiei. Este o situație temporară. Nu sunt adeptul proiectării unor așteptări foarte optimiste, așa cum s-a întâmplat ani la rând în zona politică.

În perioada următoare, după închiderea bugetului de stat și finalizarea măsurilor legate de administrație — reducerea și reorganizarea aparatului administrativ, precum și corecțiile necesare în domeniul energetic și în alte domenii strategice — efectele vor fi absorbite de economie, iar în a doua jumătate a anului vom relua creșterea economică, urmând ca inflația să scadă.

Aceste măsuri de contracție nu puteau fi evitate. Acesta este adevărul. Nu le-am negat niciodată și nu mi se pare normal să ignorăm niște evidențe care reprezintă consecințe directe ale acestor decizii.”

„Din a doua jumătate a acestui an vom vedea că lucrurile se reașază. Prin măsurile care au fost luate și pe care le vom lua în perioada următoare, pe componenta de energie și economie, vom reașeza lucrurile și vom crea condiții pentru creștere economică, prosperitate și predictibilitate.

„Dacă mâine vrei să construiești o stație de stocare în România, nu te poți conecta pentru că terenul este ocupat”

„Am făcut foarte multe lucruri nelalocul lor în acești ani. Noi producem, în total, aproximativ 9.000 de megawați în structura noastră energetică. În schimb, pentru conectarea în sistem, au fost eliberate documentații și avize tehnice de racordare (ATR-uri) pentru 77.000 de megawați.

Practic, a fost ocupată întreaga capacitate realistă de conectare a unor investiții în domeniul energetic. Dacă mâine vrei să construiești o stație de stocare în România, nu te poți conecta pentru că terenul este ocupat. O parte dintre aceste investiții sunt făcute de oameni serioși, dar cea mai mare parte sunt de tip speculativ, de tip «băieții deștepți». Dacă vrei să te conectezi astăzi cu o investiție, trebuie să mergi să le cumperi lor documentațiile.

Acestea nu sunt lucruri ușor de corectat, pentru că ani de zile aceste ATR-uri au fost eliberate fără condiții sau garanții. Acest lucru trebuie corectat. După ce vom elibera această capacitate, cu siguranță investitorii serioși vor putea pune în practică investiții de 2.000–3.000 de megawați. Astfel vom putea crește producția de energie și scădea prețul, pentru a avea o energie la un nivel acceptabil. În prezent, sistemul este blocat.

În condițiile în care vom crește producția și capacitatea de stocare, vom putea reduce prețurile energiei în anii următori.

„Dacă facem aceste lucruri, vom avea o tendință de scădere. Nu mi se pare normal să avansez cifre în termeni absoluți, dar cred că putem vorbi despre o reducere de 10–20%. Companiile de stat trebuie să funcționeze pe criterii economice, iar autoritatea de reglementare trebuie să vină cu reguli clare. În prezent, când capacitatea este blocată, trebuie să treci practic printr-o „vamă internă” pentru a face o investiție, ceea ce nu este corect nici pentru investitor, nici pentru economie, nici pentru cetățean.”

„Dacă nu corectăm aceste lucruri, cu siguranță vom intra într-o fundătură”

„Calculul macroeconomic nu este un scop în sine. Obiectivul este să creăm condiții pentru ca majoritatea cetățenilor să aibă o viață mai bună. Dacă plătim anual 10 miliarde de euro dobânzi la credite, aceasta înseamnă echivalentul întregului program de investiții «Anghel Saligny» pentru mai mulți ani.

Dacă nu corectăm aceste lucruri, cu siguranță vom intra într-o fundătură. Gândiți-vă la o familie care ani de zile a cheltuit mai mult decât își permitea, a luat credite și împrumuturi și ajunge în situația în care nu le mai poate rambursa. Nu mai poate continua în același mod.

Românii au dreptate într-un punct: toată lumea trebuie să participe la acest efort. În mod cert, sectorul public trebuie să contribuie mai mult. Trebuie să reducem cheltuielile și întreg sistemul trebuie să își asume o parte din costuri.”

„Nu a fost o înghesuială pentru postul de premier”

Întrebat dacă și-a asumat recesiunea, Bolojan spune că își asumă măsurile adoptate, inclusiv efectele lor, chiar dacă acestea pot duce la recesiune.

„Această coaliție a convenit un pachet de măsuri discutat timp de trei săptămâni. Lucrurile nu puteau fi făcute altfel și îmi asum aceste măsuri. Nu a fost o înghesuială pentru postul de premier. Știam că măsurile care trebuie puse în practică nu aduc nici apreciere, nici aplauze, dar cred că am făcut ceea ce trebuia pentru țara noastră, pentru a reașeza economia.”

De asemenea, premierul a punctat că majorarea taxelor pentru antreprenori este neplăcută, dar necesară.

„Este adevărat că anumite procente de taxare, inclusiv cele pe dividende, au crescut. Însă, dacă facem o comparație cu celelalte țări din UE, România se află în continuare în treimea inferioară din punct de vedere al nivelului taxelor.

Dacă vrem bani pentru sănătate, educație și investiții, acești bani nu pot fi colectați decât din economia românească. Am avut unele dintre cele mai favorabile condiții pentru microîntreprinderi și nu am făcut decât să ne aliniem angajamentelor asumate de toate guvernele României, pentru a ajunge la media europeană.

Cu ce nu sunt de acord este să le creăm cetățenilor așteptări nerealiste: să plătească 30 de euro impozit pe proprietate, dar să aibă apă, canalizare, asfalt, gaz, utilități la poartă și școli bune. Acei bani nu vin din neant. Cineva îi plătește. Pot fi fonduri europene, credite sau transferuri de la bugetul de stat, dar nu sunt bani gratis – cineva contribuie la ei.

„Nu putem avea doar 6,3 milioane de cetățeni care plătesc CASS și 16,5 milioane de beneficiari”

Bolojan încearcă să clarifice că nu s-a referit la persoanele cu handicap ca fiind „problema”, ci spune că are compasiune pentru ele și că au nevoie legitimă de sprijin. El susține că extinderea acestor drepturi către un număr tot mai mare de beneficiari a pus presiune mare pe bugetele locale și pe bugetul de stat.

„Dacă vrem o economie stabilă, trebuie să găsim echilibre. Nu putem avea doar 6,3 milioane de cetățeni care plătesc CASS și 16,5 milioane de beneficiari ai sistemului de sănătate, dar să ne așteptăm ca acesta să funcționeze perfect.

V-ați referit la persoanele cu handicap. Am toată compasiunea și cunosc oameni care sunt în situații dificile, care au nevoie de sprijinul comunității și al statului. Acest sprijin a fost acordat în limitele în care putea România să-l acorde. Asta face și în perioada următoare.

De exemplu, pe partea de CASS, toate persoanele cu dizabilități nu plătesc, deși au nevoie de servicii medicale importante. Beneficiază de diferite drepturi. Pe acest fond, într-adevăr oamenii care au nevoie de sprijin, am dezvoltat o legislație în anii trecuți, am tolerat niște stări de lucruri în care numărul acestor cetățeni a crescut foarte mult și suntem în situația în care toate aceste drepturi aplicate la un număr mare de cetățeni a avut un impact enorm în veniturile autorităților locale, care cer bani de la Guvern, pe care nu-i avem. Am fost în situația în care, constatând că foarte multe categorii sociale erau exceptate de la toate contribuțiile, am luat decizia să anulăm anumite exceptări.

Și am anulat exceptarea de la impozitul de pe proprietate. Fiind o măsură care a fost întârziată de contestații la CCR și a fost aplicată pe final de an, e adevărat că nu a fost timp de analiză ca să vezi care e impactul. Gândiți-vă că trei ani de zile, deși aveam acest angajament să reașezăm impozitele pe proprietate, guvernele noastre nu au luat aceste măsuri”, a subliniat premierul.

„Suntem într-o coaliție de patru partide și pentru a putea pune în practică aceste măsuri e nevoie de o masă critică. Prima dată s-au amânat pentru că trebuie să calculăm corect cât să reducem din administrație. Astăzi suntme în situația în care săptămâna viitoare va trebui să adoptăm acest pachet”, a spus premierul cu privire la reforma administrației publice.

„Cheltuielile totale de salarii în administrație sunt mai mari decât ne putem permite.”

„Premierul României nu are spor de fonduri europene, dar primarul unei localități poate beneficia de sporuri în proporție de 40% din salariu. Consider că salariile primarilor nu sunt mari. Salariul unui om trebuie să fie unul rezonabil, dar pe care el trebuie să îl dovedească prin ceea ce face în serviciul comunității. Problema este că cheltuielile totale de salarii în administrație sunt mai mari decât ne putem permite.

Avem primari buni, care au un număr mic de angajați, care și-au atras investițiile, au dezvoltat comuna și avem primari cu foarte mulți angajați unde lucrurile nu merg, unde și-au făcut datorii, nu și-au plătit curentul, dar salariile și le-au plătit”.

Despre declarațiile lui Gridndeanu

„Toate deciziile au fost luate pe baza unor întâlniri și decizii de comun acord din coaliție. Când trebuie făcut ceva bun ne băgăm toți în poză și când ceva este greu, fugim. Întotdeauna am guvernat pentru oameni, în funcțiile publice pe care le-am avut.

Oamenii vor aprecia la final dacă s-a guvernat sau nu pentru oameni. Programul de relansare este la pachet cu cel cu administrația publică, deci nu este problemă să fie adoptat. Joi ar trebui să fie adoptat pachetul”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că ar trebui implementat programul de relansare economică. 

„După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.

Este o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi”, a transmis Grindeanu pe Facebook.

Acesta a precizat că PSD își asumă partea sa de responsabilitate în această situație, fiind membru al coaliției de guvernare.

Grindeanu mai spune că este urgent să se oprească deciziile economice „stupide”, să se prioritizeze economia și să se renunțe la creșterea constantă a taxelor. De asemenea, insistă că trebuie implementat programul de relansare economică promis de PSD și că soluțiile trebuie discutate prin dialog real în Coaliție, nu impuse unilateral.

„Înțelegeți, domnule prim-ministru, că o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc!”, a mai spus Grindeanu.

Bolojan, după ce CCR a amânat, pentru a cincea oară, decizia privind reforma pensiilor magistraților

„În primul rând e foarte probabil să aibă ca efect constatarea de către Comisia Europeană că n-am îndeplinit angajamentul. Pierdem aproximativ 230 de mil. euro. Orice fel de amânare generează o frustrare socială suplimentară. Orice om rațional e total nemulțumit.

Aceste amânări sunt nesănătoase din toate punctele de vedere, nu doar la CCR, ci e vorba de o anumită echitate la care românii se așteaptă.

Dacă s-ar fi întâmplat ca românii să vadă că sunt toți sunt parte la efort și lucrurile se îndreaptă, într-un fel accepți să plăteși poate un impozit în plus. Ceea ce am propus e corect și cinstit.

Dacă se limitează la maxim 70% din uiltimul salariu înseamnă că pensia ar fi, față de pensia medie de 600 de euro, ar fi mult mai mare”, a spus Ilie Bolojan

Curtea Constituțională a decis, miercuri, 11 februarie, să amâne cu încă o săptămână decizia privind reforma pensiilor magistraților. Următorul termen este 18 februarie 2026. Situația este complicată de solicitarea recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) ca CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene în acest caz.

În paralel, Curtea de Apel București s-a pronunțat asupra cererilor de suspendare privind numirea judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. 

Bolojan: „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții”

După ce Institutul Național de Statistică a anunțat că România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, premierul Ilie Bolojan a criticat modul în care au fost cheltuite resursele statului în perioada în care Guvernul era condus de Marcel Ciolacu.

El a spus că scăderea economică din ultimele trimestre nu este o criză profundă, ci „nota de plată” pentru schimbarea modelului economic – de la consum pe datorie la investiții și producție.

„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit șefului executivului, recesiunea tehnică temporară este un efect secundar anticipat.

„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”, a adăugat șeful Guvernului.