Guvernul atacă decizia CAB de suspendare a șase hotărâri de guvern: sunt afectate măsuri pentru persoanele cu dizabilități, transplanturi și PNRR

Guvernul a criticat vineri decizia Curții de Apel București de a suspenda șase hotărâri de guvern, adoptată în urma acțiunilor inițiate de PSD, și avertizează că efectele vor fi resimțite în domenii precum protecția persoanelor cu dizabilități, sănătatea și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

CAB blochează măsuri pentru persoane cu dizabilități, acuză Guvernul FOTO FB Guvernul României

Într-un comunicat oficial, Executivul susține că suspendarea actelor normative va bloca aplicarea unor măsuri considerate esențiale.

„Măsuri importante pentru protecția tinerilor și persoanelor adulte cu dizabilități, pentru accesul pacienților români la registre internaționale de transplant, precum și măsuri din alte domenii nu vor putea intra în aplicare în perioada următoare după ce Curtea de Apel București a suspendat joi, la solicitarea PSD, șase hotărâri adoptate de Guvern”, se arată în comunicatul Guvernului.

Executivul afirmă că printre actele suspendate se află și reglementări necesare pentru îndeplinirea unor obligații asumate de România prin PNRR.

„Neadoptarea acestora atrage neatingerea unor ținte și jaloane și, implicit, pierderea unor fonduri din PNRR”, precizează Guvernul.

În aceste condiții, Executivul a anunțat că va formula recurs împotriva deciziei Curții de Apel București.

Potrivit Guvernului, una dintre hotărârile suspendate vizează programul de sprijin pentru persoanele adulte cu handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale. Conform proiectului, acestea urmau să beneficieze, începând cu 2027, de o indemnizație pentru locuire și de un sprijin financiar pentru amenajarea unei locuințe.

O altă hotărâre suspendată privește plata contribuției României la platforma europeană FOEDUS – European Organ Exchange, utilizată pentru schimbul internațional de organe destinate transplantului.

Guvernul avertizează că măsura poate afecta accesul pacienților români la acest mecanism european.

„Adoptarea actului normativ a fost determinată de necesitatea asigurării continuității participării României la platforma FOEDUS – European Organ Exchange, mecanism european destinat facilitării schimbului internațional de organe între statele participante. Aprobarea și achitarea cotizației aferente anului 2026 este condiție necesară menținerii calității României de membru al acestei rețele. În lipsa adoptării hotărârii, există riscul pierderii accesului la platforma FOEDUS, cu consecința limitării posibilității de identificare și alocare a organelor compatibile prin mecanismele de cooperare internațională.

O asemenea situație ar afecta în mod direct interesul public în domeniul sănătății, întrucât reduce posibilitatea pacienților din România, aflați pe listele de așteptare pentru transplant, de a beneficia de organe provenite din schimburile internaționale realizate prin intermediul platformei. În condițiile în care transplantul reprezintă, pentru anumite categorii de pacienți, singura opțiune terapeutică eficientă, menținerea accesului la mecanismele europene de schimb de organe constituie o măsură necesară pentru asigurarea continuității serviciilor medicale și pentru protejarea dreptului la ocrotirea sănătății”, se arată pe site-ul Guvernului.

Riscuri pentru proiectele din energie și pentru evitarea procedurilor de infringement

Executivul susține că una dintre hotărârile suspendate este legată de îndeplinirea Jalonului 508 din componenta RePowerEU a PNRR, care vizează identificarea și valorificarea terenurilor degradate pentru dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă.

Guvernul mai afirmă că suspendarea altor acte normative întârzie transpunerea unor directive europene și poate menține riscul unor proceduri de infringement împotriva României, inclusiv în domeniul protecției habitatelor naturale și al reglementării echipamentelor radio utilizate în situații de urgență:

„Urgența adoptării este determinată de necesitatea îndeplinirii obligației României de transpunere a dreptului Uniunii Europene în termenul stabilit, precum și de evitarea declanșării procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, cu consecințe juridice și financiare asupra statului român. Totodată, adoptarea cu celeritate a acestor măsuri este necesară pentru ca autoritățile competente și operatorii economici să dispună de cadrul normativ adecvat în eventualitatea activării regimului de urgență pe piața internă la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, actul normativ era menit să creeze cadrul necesar pentru accelerarea introducerii pe piață a echipamentelor radio desemnate drept bunuri relevante în situații de criză, fără a compromite respectarea cerințelor esențiale privind sănătatea, siguranța, compatibilitatea electromagnetică și trasabilitatea produselor”.

Totodată, Executivul susține că este afectată și aplicarea unei legi privind Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Lovrin, prin care instituția urma să poarte numele fostului ministru al Agriculturii Valeriu Tabără:

„Necesitatea adoptării hotărârii a rezultat din obligația Guvernului de a pune în executare dispozițiile unei legi adoptate de Parlament și de a asigura concordanța și coerența cadrului normativ, în conformitate cu principiul ierarhiei actelor normative și cu normele de tehnică legislativă. Menținerea unor denumiri diferite pentru aceeași instituție în cuprinsul actelor normative incidente ar fi fost de natură să genereze necorelări legislative și dificultăți în aplicarea unitară a dispozițiilor legale”.

PSD contestă competența Guvernului demis

Decizia instanței vine după ce PSD a formulat plângeri prealabile împotriva a 12 hotărâri de guvern, argumentând că Executivul interimar și-ar fi depășit atribuțiile constituționale.

„Premierul demis Bolojan ar trebui să înțeleagă că, într-un stat de drept, respectarea legii nu este facultativă, este obligatorie. Anunț că Partidul Social-Democrat a depus ieri plângeri prealabile împotriva hotărârilor adoptate în ședința de guvern din 23 iulie 2026, acestea adăugându-se altor 8 hotărâri contestate concomitent. Toate aceste 12 plângeri prealabile vizează depășirea limitelor constituționale și legale ale mandatului unui guvern demis. Promovează politici noi și reprezintă exercitări ale atribuțiilor ministeriale după expirarea termenului de 45 de zile”, afirma, atunci, liderul social-democrat.