Geoană, săgeți în rafală către clasa politică din România: „Să-și revizuiască resursa umană”. Apel pentru formarea unui grup care să sprijine un proiect național

Secretarul general-adjunct al NATO, Mircea Geoană, a criticat dur modul cum liderii politici au evitat în ultimele decenii să pună umărul la modernizarea României, făcând un apel către „oamenii de calitate” din toate formațiunile să iasă în față și să sprijine un proiect național.

Secretarul general adjunct Mircea Geoană

„Pentru România, istoric țara formelor fără fond, această schimbare de paradigmă și adaptarea la nouă realitate politică și economică globală va fi extrem de complicată. Dictatura mediocrității și politizarea dusă la extrem a instituțiilor statului face că factorul politic să nu poată opera cu fenomene atât de complexe. Iar modelul existent este el însuși greu de deslușit și cu atât mai greu de transformat. S-au aruncat cu furca instituții și politici profund neo-liberale (privatizare, dereglementare, un rol redus al statului în economie, taxarea redusă a capitalului) cu o spoială de Stat social, în care educația și sănătatea, pensiile și ajutoarele sociale vin, cel puțin pe hârtie, din zona Statului Providență. Am vorbit în mod repetat de paradoxul românesc în care țara se află în cel mai bun moment al istoriei, sigură și protejată dinspre exterior, dar și mai vulnerabilă decât oricând în interior. Și despre noi, românii, care ne descurcăm individual în orice circumstanță, dar ne este foarte greu să ne adunăm in jurul unei cauze comune”, a afirmat Mircea Geoană, la  prima ediție a evenimentului ,,Puterea Inovării – Reclădind Încrederea, Imaginăm Viitorul”

Mereu surprinși de evenimene și crize

„Ca și criza financiară, pandemia sau războiul din Ucraina, momentul de mare transformare la nivel global ne surprinde, din nou, în contra-timp. În timp ce în toată lumea rolul statului crește în politica economică, statul român pare mai disfuncțional decât oricând. Atunci când statele investesc și subvenționează masiv industriile și pregătesc meseriile viitorului, noi trebuie să luăm măsuri de austeritate, cu o consecvență a politicilor pro-ciclice demnă de invidiat, dacă nu ar fi atât de distructivă.  Ce este de făcut? În primul rând, de început să gândim cu capul propriu, lucid, dar ambițios la calea de urmat. Ce model economic pentru ce tip de societate ne propunem să avem? Vor continua fondurile și politicile europene să țină locul unei gândiri proprii în politica economică a țării? Vom avea nevoie, în continuare, de un profesor aspru din afară care să ne oblige să facem transformările structurale de care știm că avem nevoie, dar pe care nu ne pricepem sau nu vrem să le facem decât cu biciul de afară?”, a completat Mircea Geoană.

„Va trebui să învățăm nevoia de disciplină macroeconomică și de predictibilitate a politicilor fiscale și să înțelegem că banul ieftin pentru economie este cel mai puternic stimulent pentru investiții și dezvoltare. Țări cum este Croația și-au făcut treaba admirabil, în intern și în extern. Au intrat în UE fără MCV, au aderat la Schengen și la Zona Euro cu o sofisticare de invidiat. Dacă tot ne împrumutăm la aceste ritmuri, de ce nu folosim creditele și pentru stimularea economiei, nu doar pentru acoperirea deficitelor? E plină lumea de exemple de Bănci de Infrastructură, Patriot Bonds cu dobândă avantajoasă pentru diaspora sau de green bonds pentru invesții în industrii regenerabile. Sau crearea unui fond suveran, care să acompanieze atât problema deficitelor fondurilor de pensii, dar și tranziția ecologică. Suntem singură țară din UE fără o banca de dezvoltare. Nu doar lipsa de transparență și eficacitate, dar și lipsa de sofisticare în politică economică a țării trebuie să înceteze neîntârziat”, a mai punctat Geoană.

Dezvoltarea din teritoriu și „căpușarea”

Reprezentantul NATO a arătat spre dezvoltarea deficitată din teritoriu.  „Asumarea unei politici de coeziune teritorială și socială accelerată este singura care poate duce România la un adevărat salt de dezvoltare. Nu prin abandonul zonelor mai sărace, ci prin implicarea acestora. Nu prin laissez-faire economic, darwinism social și clientelism degradant ca până acum, ci prin solidaritate, responsabilitate și simt comunitar. Găsind un răspuns credibil la lipsa de oportunități economice și servicii publice în imensa majoritate a teritoriului național, nu doar vom stopa, dar vom și inversa exodul tinerilor. Creând o varianta românescă a ceea ce britanicii numesc leveling up, ridicarea întregii Marii Britanii, nu doar a Londrei și a marilor orașe. Ministerul Dezvoltării ar trebui transformat ca denumire și misiune în Ministerul Coeziunii Teritoriale. Irlanda, printr-o politică de dezvoltare spațială a întregului teritoriu, își propune să atragă 1 milion de noi cetățeni până în 2040. Nu văd nici un motiv că România, punându-și întregul teritoriu și popdulație în valoare, să nu-și propună să ajungă din nou la peste 20 de milioane de cetățeni până în 2030. Experimentele făcute în anii precedenți în județele sărace și abandonate la fiecare schimbare de guvern și de miniștri, meteahna veche a politicului de la noi, au demonstrat că punerea într-o logică coerentă a fondurile naționale, europene, locale și atrase pot face diferența. Județul Tulcea, adus în atenția mass media de efectele războiului din Ucraina, este un astfel de experiment pozitiv, însă nedus până la capăt”, a punctat Geoană.

Mircea Geoană a vorbit și de nevoia de dezvoltare a țării. „Această dublă abordare - de jos în sus și de sus în jos - de dezvoltare a țării de la ”firul ierbii” și de investiție în sectoarele cele mai avansate ale economiei reprezintă o plecare atât de la politica clasică de “trickle down economics”, cât și de la cea keynesiana de stimulare a cererii agregate prin cheltuieli guvernamentale. O putem numi bottom-up, pulling-up total economics prin care reconstruim fundația dezvoltării și tragem în sus economia prin difuzia inovării, folosind toate instrumentele statului, sectorului privat și societății civile într-un tot agregat - total economics. Așa cum în lexiconul economic al tranziției, România a inventat și practicat pe scară largă capușarea, a venit poate clipa să inovăm printr-o politică economică integrată, care să nu mai conducă la scurgerea resurselor spre buzunarele clientelei, ci să lucreze pentru binele comun”.

O nouă săgeată a fost trimisă în direcția a ceea ce s-a întâmplat la Vaslui cu Dumitru Buzatu, Vasluiul fiind un județ care necesită dezvoltare. „Vasluiul este din nou, pentru motivele greșite, în atenția țării. Ar fi momentul ca aceste zone să capete și un alt fel de atenție - pozitivă și constructivă - pentru a putea ridica întreagă țară. Înarmate cu cele mai bune echipe de specialiști din zona publică și privată și cu cele mai moderne instrumente de bugetare dinamică și multianuală”, a completat Geoană.

„Și Brandul de țară va trebui să devină parte a noului model economic. Imaginea de astăzi a României este pe nedrept ponosită și cenușie. Reputația - bună sau proastă - a unei națiuni, firme sau a unui simplu cetățean contribuie direct la succesul sau eșecul acestora. ‘Obrazul subțire cu cheltuială se ține” spune o vorbă românească. Investind în imaginea și reputația țării, promovând coerent și perseverent un brand care să reflecte adevărata esență a țării și poporului noastru - o țară cu talent în inovare și tehnologie, cu natură superbă și cu oameni creativi - vom face ca exporturile de mărfuri și servicii, dar și de cultură și idei să crească”, a mai afirmat reprezentantul NATO. 

Mesaj pentru partide

„Clasa politică trebuie să-și revizuiască resursa umană. Și acest lucru trebuie nu doar spus, ci și asumat. Nu poți ridica o economie fără cultură, fără educație, fără conștiința valorii. E treaba partidelor să se confrunte cu această axiomă a competenței și să i se conformeze fiecare după curajul, inteligența și onestitatea de care dispune. Și tot partidele politice trebuie să înțeleagă că fără un acord politic pe un program de dezvoltare strategică, România nu are cum să-și recupereze întârzierea. Cunosc mulți bărbați și femei de calitate în toate partidele și în administrația statului. Îi chem să își asume rolul de lideri și să pună umărul la următorul capitol al Proiectului Național”, a mai afirmat Mircea Geoană.

„Ca să facă saltul istoric de dezvoltare, România are nevoie, așadar, nu doar ne un nou model economic și de inovație, ci și de un plan strategic pe cel puțin un deceniu, de un pact politic al partidelor și de o mai atentă selecție a politicienilor. Această parte a diagnosticului poate fi dureroasă, dar dacă n-o conștientizăm, n-o putem trata și nu ne putem vindeca (...) După ani lungi de băltire, de tiranie a imposturii și de lipsă de direcție, mulți dintre noi se vor îndoi că vom putea reuși. Eu nu îmi pierd speranța că, împreună, vom putea să ne autodepășim și să renaștem”, a conchis Geoană.