După '89, în România s-au depus 19 moţiuni de cenzură

După '89, în România s-au depus 19 moţiuni de cenzură

În premieră pentru politica românească o moţiune de cenzură înlătură de la putere un guvern. După căderea comunismului, guvernele care au condus România au avut de înfruntat în Parlament 19 moţiuni de cenzură, ultima pe listă este iniţiată de PNL şi UDMR, susţinută de PSD. Prin votul parlamentarilor Guvernul Boc a căzut.

Între 1992 şi 1996, guvernul PDSR a lui Nicolae Văcăroiu a avut parte de 5 moţiuni de cenzură. La guvernare s-au aflat atunci PRM, PSM şi PUNR.  În opoziţie sau fost CDR şi PAC, PL 93, partide de dreapta.

Între 1996 - 2000, guvernarea a fost deţinută de coaliţia partidelor de dreapta formată din CDR, USD (PD şi PSDR) şi UDMR. PDSR (acum PSD), PUNR şi PRM au fost în opoziţie. Au fost depuse 3 moţiuni de cenzură, unul împotriva Guvernului Victor Ciorbea şi două împotriva Guvernului Radu Vasile.

Între 2000 şi 2004, guvernarea a fost deţinută de PSD, Guvernul Adrian Năstase a înregistrat 2 moţiuni de cenzură.

Între 2004 şi 2008, coaliţia formată din PNL şi PD (devenit PDL), Alianţa DA, au format Guvernul Călin Popescu Tăriceanu. Au fost depuse 6 moţiuni de cenzură.

Între 2008- prezent, adică la mai puţin de un an de la preluarea puterii, Guvernul Boc a avut parte de 3 moţiuni de cenzură. Cea mai recentă este susţinută chiar de PSD, fost partener de guvernare. Până la începutul acestei luni, PDL s-a aflat în coaliţie cu PSD, cu PNL şi UDMR în opoziţie.

Moţiuni de cenzură, în ordine cronologică

Guvernul Nicolae Văcăroiu (1992-1996)

14 martie 1993. Moţiunea "Strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare" a fost semnată de 122 de deputaţi şi senatori ai FSN, PNŢCD, UDMR, PNL-AT, PNL-CD, PER şi PAC, alături de un deputat de la minorităţile naţionale altele decât cea maghiară şi de un senator independent. A fost respinsă cu 260 de voturi împotrivă şi 192 de voturi pentru.

31 august 1993. "Moţiunea la raportul preliminar al comisiei pentru cercetarea unor cazuri de corupţie" a fost semnată de 140 de parlamentari PAC, PD(FSN), PNTCD, PER, PSDR şi UDMR. A fost respinsă, cu 231 de voturi împotrivă şi 151 pentru.

12 decembrie 1993. Moţiunea "Falimentul politicii economice a Guvernului şi pierderea totală a credibilităţii" a fost semnată de 187 deputaţi şi senatori ai Partidului Democrat (PD/FSN), PNŢCD, UDMR, Partidului Liberal 1993 (PL'93), PAC, PER, PNL-CD, Partidului Social Democrat Român (PSDR). A fost respinsă cu 236 de voturi împotrivă şi 223 pentru.

25 iunie 1994. Moţiunea "Nerespectarea Constituţiei, depunerea proiectului bugetului de stat pe anul 1994 cu întârziere de 7 luni" a fost semnată de 141 deputaţi şi senatori ai PNŢCD, UDMR, PL´93, PD, PAC, PSDR, PER, PNL-CD şi de doi deputaţi independenţi. A fost respinsă cu 227de voturi împotrivă şi 200 pentru.

18 decembrie 1994. Moţiunea "Stoparea privatizării, scăderea nivelului de trai, manifestaţia de protest de la Reşiţa" a fost semnată de 164 deputaţi şi senatori ai PNŢCD, PER, PNL-CD, PD, UDMR, Grupul Liberal, PSDR, PAC şi trei deputaţi independenţi. A fost respinsă cu 249 de voturi împotrivă şi 206 pentru.

Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996 – 30 martie 1998)

3 iunie 1997. Moţiunea "Incapacitatea Guvernului Ciorbea de a guverna ţara” a fost semnată de 140 de deputaţi şi senatori ai PDSR, PUNR şi PRM. A fost respinsă cu 276 de voturi împotrivă şi 158 pentru.

Guvernul Radu Vasile (15 aprilie 1998 - 22 martie 1999)

21 decembrie 1998. Moţiunea invoca"neputinţa majorităţii de a conduce ţara" şi eşecul guvernării în plan politic, economic şi social. A fost semnată de 141 de deputaţi şi senatori ai PDSR, PRM şi PUNR, alături de un senator şi un deputat independenţi. A fost respinsă cu 243 de voturi împotrivă şi cu 163 pentru.

11 mai 1999. Moţiunea se referea la asumarea răspunderii în Parlament şi a fost semnată de 146 de parlamentari ai PDSR, PUNR şi PRM, 11 senatori şi deputaţi independenţi şi de un deputat al minorităţilor altele decât cea maghiară. Moţiunea a fost respinsă cu 286 de voturi împotrivă şi 147 de voturi pentru.

Guvernul Adrian Năstase (2000 şi 2004)

18 decembrie 2001. Moţiunea "Frigul şi Foamea" a fost semnată 190 de senatori şi deputaţi ai PNL, PD şi PRM. A fost respinsă cu 283 de voturi împotrivă şi 178 pentru.

27 martie 2003. Moţiunea "Mafia sufocă România; Corupţia PSD sărăceşte România" a fost semnată de 173 de senatori şi deputaţi ai PNL, PD şi PRM. A fost respinsă cu 281 voturi împotrivă şi 163 pentru.

Guvernul Călin Popescu Tăriceanu (2004 şi 2008)

16 iunie 2005. Moţiunea "Dictatura şi incompetenţa Guvernului împotriva integrării europene a României" a fost semnată de 133 de deputaţi şi senatori PSD.  A fost respinsă cu 265 de voturi împotrivă şi 186 de voturi pentru.

15 februarie 2006. Moţiunea "Anti-reforma sănătăţii" a fost semnată de 164 de parlamentari PSD şi PRM. A fost respinsă cu 246 de voturi împotrivă şi cu 214 voturi pentru.

20 iunie 2006. Moţiunea “Guvernul Tăriceanu – Fapte şi Minciuni” a fost semnată de 131 de senatori şi deputaţi PSD. A fost respinsă cu 235 de voturi împotrivă şi 145 de voturi pentru.

31 mai 2007. Moţiunea “Guvernul Tăriceanu trebuie să plece”, prima după scoaterea PD de la guvernare, a fost semnată de 119 parlamentari. A fost respinsă cu 115 voturi pentru şi 112 împotrivă.

24 septembrie 2007. Moţiunea „1000 de zile de haos. Sfârşitul guvernării de dreapta” a fost semnată de 140 deputaţi şi senatori PSD. A fost respinsă în 3 octombrie 2007 cu 220 de voturi pentru şi 152 împotrivă.

29 octombrie 2008. Moţiunea „Educaţia rămâne, Guvernul pleacă” a fost semnată de 131 de deputaţi şi senatori PDL. La 11 noiembrie 2008, dezbaterea moţiunii a fost amânată din lipsă de cvorum, parlamentarii PSD au lipsit de la şedinţă.

Guvernul Emil Boc (decembrie 2008-octombrie 2009)

4 mai 2009. Moţiunea „Marea păcăleală PDL-PSD” a fost semnată de 124 de parlamentari PNL şi UDMR. A fost respinsă cu 130 de voturi pentru şi 272 împotrivă.

17 septembrie 2009. Moţiunea „Guvernul PDL-PSD a hotărât:"Decât muncă fără rost, mai bine puţin şi prost" a fost semnată de 120 de parlamentari PNL şi UDMR. A fost respinsă cu 112 voturi pentru şi 137 împotrivă.

6 septembrie 2009. Moţiunea „11 împotriva României", după ieşirea PSD de la guvernare, a fost semnată de 117 parlamentari PNL şi UDMR. Astăzi, pentru prima dată din 1989, Parlamentul a aprobat cu 254 de voturi moţiunea de cenzură. Împotriva moţiunii au votat 176 de parlamentari. Guvernul Emil Boc a căzut.