Decizie crucială pentru mediu: Strategia biodiversității revine pe masa Senatului

Proiectul de lege privind Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii urmează să fie din nou dezbătut, joi, 6 august, în plenul Senatului.

FOTO: Inquam photos/George Călin

Miercuri, preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a precizat că „există amendamente suplimentare şi va fi nevoie de un control de bicameralism” la proiectul legii biodiversităţii, iar acest lucru înseamnă că actul normativ, după ce este adoptat de Camera Deputaţilor, revine la Senat, scrie Agerpres.

Abrudean a menţionat că Senatul este şi joi în sesiune extraordinară şi, în aceste condiţii, va avea loc o şedinţă a Biroului permanent care să stabilească din nou un plen pentru joi dimineaţă, în acest sens.

Deputații din Comisia juridică au adoptat un amendament potrivit căruia autoritățile publice competente au obligația de a solicita un aviz consultativ, emis prin hotărâre a consiliului local sau județean, după caz, înainte de adoptarea măsurilor prevăzute în Planul de acțiune care produc efecte asupra comunităților locale ori județene.

Consiliile locale sau județene vor avea obligația de a se pronunța în cel mult 60 de zile de la primirea solicitării, iar dacă nu adoptă o hotărâre în acest termen, avizul va fi considerat favorabil.

Deputații juriști au mai acceptat scoaterea din textul legii a cuvântului „indigen”, acceptând astfel un amendament al grupului parlamentar AUR.

Un alt amendament adoptat în comisii prevede că strategia și planul de acțiune au doar un caracter orientativ și nu pot impune direct obligații, interdicții sau restrângeri de drepturi fără adoptarea unor legi separate.

„Măsurile prevăzute în Planul de acțiune care afectează activități economice sau dreptul de proprietate se aplică numai după realizarea unei analize de impact economic și social și organizarea consultării publice.

Aplicarea strategiei nu poate conduce la suspendarea sau blocarea proiectelor de interes strategic, național ori european în domeniul energiei, transporturilor, agriculturii și infrastructurii, decât în baza unor evaluări individuale și motivate realizate potrivit legii”, menționează amendamentul.

Camera Deputaților este for decizional în acest caz. Proiectul a fost adoptat anterior de Senat, dar va merge din nou la Senat pentru unele modificări.

Ce este Strategia națională pentru conservarea biodiversității

Ministerul Mediului notează că această strategie stabilește pentru perioada 2026–2030 un cadru unitar de protejare, restaurare și utilizare durabilă a biodiversității României.

Documentul include 11 obiective naționale, construite în jurul conservării și restaurării ecosistemelor, reducerii riscului de dispariție a speciilor, utilizării responsabile a resurselor naturale și consolidării capacității instituționale, științifice și financiare.

Aceasta este însoțită de un plan național de acțiune care stabilește măsuri, termene, instituții responsabile și indicatori de performanță pentru conservarea biodiversității.

Printre priorități se numără restaurarea ecosistemelor degradate, protejarea habitatelor și speciilor, îmbunătățirea managementului ariilor protejate și combaterea speciilor invazive, măsuri care urmăresc reducerea efectelor secetei și inundațiilor, protejarea agriculturii și susținerea economiei.

De asemenea, strategia prevede și integrarea biodiversității în deciziile din agricultură, silvicultură, energie, transporturi și infrastructură. Astfel, efectele asupra naturii vor fi luate în considerare încă din etapa de planificare a investițiilor și a politicilor publice.

Ministerul transmite că progresele în implementarea strategiei vor fi monitorizate periodic, pe baza indicatorilor de performanță. Evaluările intermediare vor permite identificarea dificultăților și adaptarea măsurilor în funcție de rezultatele obținute și de evoluția stării biodiversității.

„România este singurul stat membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia se regăsesc cinci regiuni biogeografice distincte. Strategia valorifică acest patrimoniu natural și aliniază politicile naționale la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 și la Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming–Montreal.

Documentul a fost elaborat printr-un proces participativ, cu implicarea autorităților publice centrale, instituțiilor de cercetare, organizațiilor neguvernamentale și experților în biodiversitate”, precizează instituția citată.