Un fost ministru al Energiei avertizează asupra Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității: „A fost adoptată fără evaluare strategică de mediu”

Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a avertizat miercuri, 5 august, că Strategia națională pentru conservarea biodiversității, care urmează să fie votată în Parlament, ar putea obliga hidrocentralele, producătorii de energie eoliană și sectorul minier să plătească pentru conservarea biodiversității.

Bogdan Ivan/FOTO: Mediafax

„Nu voi vota in orb, nici eu si nici PSD. Am citit acest document și am formulat 20 de amendamente pe care le-a asumat Partidul Social Democrat si le-am depus in Senatul României. Prin adoptarea propunerilor mele, vom proteja natura, dar niciun ONG nu va mai bloca:

• construcția de hidrocentrale;
• exploatarea gazelor naturale;
• mineritul României;
• ⁠coridoarele strategice de energie electrică și gaze naturale.

România are nevoie de natură protejată. Și are nevoie de energie. Cine spune că trebuie să alegem între ele nu apără nici pădurea, nici țara”, a transmis acesta.

Acesta amintește că, săptămâna aceasta, Parlamentul este convocat să voteze Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030, un jalon din PNRR de 972 de milioane de euro.

„Documentul a fost adoptat cu impact bugetar declarat ZERO. Adică statul român afirmă, în scris, că un act care intră în autorizarea hidrocentralelor, a liniilor electrice, a conductelor de gaz, a autostrăzilor și a certificatelor de urbanism nu costă nimic. Nici un leu.

A fost adoptat fără evaluare strategică de mediu, pe motiv că nu creează cadru pentru autorizarea de proiecte, deși în textul lui scrie negru pe alb că viitoarea hartă a zonelor incompatibile cu hidroenergia va deveni «bază obligatorie pentru avizare».”

Bogdan Ivan susține că Strategia națională pentru conservarea biodiversității a fost adoptată după expirarea termenului din PNRR și avertizează că aceasta ar putea impune costuri suplimentare pentru hidrocentrale, energia eoliană și minerit, în timp ce petrolul și gazele sunt exceptate.

„Un miliard de euro se ia o dată. Un sistem energetic se pierde pe zeci de ani”

El afirmă că măsurile ar putea afecta proiecte energetice importante, precum hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești.

„Nu cer respingerea strategiei. Cer trei lucruri, și le cer public:

1. Studiu de impact economic înainte de vot. Nu după.
2. Excepție explicită, în textul legii, pentru proiectele strategice de energie și de infrastructură deja aprobate.
3. Ministerul Energiei și operatorii de rețea la masă cu drept de decizie, nu doar de consultare.

Un miliard de euro se ia o dată. Un sistem energetic se pierde pe zeci de ani. Am condus Ministerul Energiei. Știu exact cât durează să scoți un proiect din avize și cât de ușor se blochează totul cu o singură propoziție prost scrisă într-un document pe care nu l-a citit nimeni până la capăt. Eu îl citesc. Și cer să fie citit înainte de a fi votat!”, a mai spus fostul ministru.

Camera Deputaților se reunește miercuri, 5 august, de la ora 12.00, pentru a dezbate mai multe proiecte de lege, printre care și modificările la Legea decarbonizării.

Pe ordinea de zi se află ratificarea acordului de împrumut cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030, proiectul privind instrumentul european SAFE pentru industria de apărare și modificările la Legea decarbonizării.

Ce este Strategia națională pentru conservarea biodiversității

Ministerul Mediului notează că această strategie stabilește pentru perioada 2026–2030 un cadru unitar de protejare, restaurare și utilizare durabilă a biodiversității României.

Documentul include 11 obiective naționale, construite în jurul conservării și restaurării ecosistemelor, reducerii riscului de dispariție a speciilor, utilizării responsabile a resurselor naturale și consolidării capacității instituționale, științifice și financiare.

Aceasta este însoțită de un plan național de acțiune care stabilește măsuri, termene, instituții responsabile și indicatori de performanță pentru conservarea biodiversității.

Printre priorități se numără restaurarea ecosistemelor degradate, protejarea habitatelor și speciilor, îmbunătățirea managementului ariilor protejate și combaterea speciilor invazive, măsuri care urmăresc reducerea efectelor secetei și inundațiilor, protejarea agriculturii și susținerea economiei.

De asemenea, strategia prevede și integrarea biodiversității în deciziile din agricultură, silvicultură, energie, transporturi și infrastructură. Astfel, efectele asupra naturii vor fi luate în considerare încă din etapa de planificare a investițiilor și a politicilor publice.

Ministerul transmite că progresele în implementarea strategiei vor fi monitorizate periodic, pe baza indicatorilor de performanță. Evaluările intermediare vor permite identificarea dificultăților și adaptarea măsurilor în funcție de rezultatele obținute și de evoluția stării biodiversității.

„România este singurul stat membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia se regăsesc cinci regiuni biogeografice distincte. Strategia valorifică acest patrimoniu natural și aliniază politicile naționale la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 și la Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming–Montreal.

Documentul a fost elaborat printr-un proces participativ, cu implicarea autorităților publice centrale, instituțiilor de cercetare, organizațiilor neguvernamentale și experților în biodiversitate”, precizează instituția citată.