De ce rămân tinerii tăcuți în ziua votului?
0Alegerile prezidențiale din luna mai nu sunt doar despre vot. Sunt despre cum alegem – sau refuzăm – să ne păstrăm generațiile tinere în țară, să ne asigurăm, de fapt, propriul viitor.
În 2025, generațiile Z și Millennials acoperă întreaga plajă de vârstă 18-35 de ani – adică exact segmentul care ar putea reseta, în mod real, direcția unei țări. Sunt generații crescute cu internetul în buzunar, obișnuite să vorbească în public, să posteze, să protesteze, să susțină cauze. Dar, paradoxal, nu toți își duc implicarea până la capăt în cabinele de vot. Sunt activi pe Instagram, se informează de pe TikTok, îi pasionează dreptatea socială, dar ceva îi oprește – pe o parte dintre ei, fix acolo unde se decide concret soarta lucrurilor: în alegeri. Lipsa încrederii în sistem? Lehamitea moștenită de la părinți? Sau pur și simplu faptul că politica pare un joc în care vocea noastră nu se aude niciodată?
Generațiile tinere sunt, poate mai mult decât oricare altele, un amestec de luciditate și scepticism, de idealism și pragmatism; vocale în spațiul digital, dar uneori cam tăcute la urne. Tocmai de aceea, întrebarea rămâne apăsătoare: ce îi oprește – pe unii dintre ei – să transforme like-ul în vot?
Cine și de ce
Pentru a înțelege mai bine de ce mulți tineri nu votează sau aleg totuși să se implice, trebuie să privim cifrele mai îndeaproape. În primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, segmentul tânăr a avut o participare surprinzător de consistentă. Datele oficiale ne arată că au ieșit la vot 1,5 milioane de tineri cu vârste între 25 și 34 de ani, iar peste 900.000 din categoria 18-24 de ani. În fapt, tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani reprezintă doar 9% din totalul cetățenilor români cu drept de vot, adică mai puțin de jumătate din ponderea alegătorilor cu vârste de peste 65 de ani, potrivit datelor disponibile în „Studiul asupra tinerilor din România 2024. Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor, într-o Românie a inegalităților sociale“. Realizat de Fundația Friedrich-Ebert România și lansat în octombrie la București, studiul oferă o imagine amplă asupra modului în care tinerii cu vârste între 14 și 29 de ani se raportează la educație, muncă, venituri, politică și viitor.
„Weekend Adevărul“ a discutat cu Constantin-Alexandru Manda, avocat, consultant în politici publice și inițiatorul campaniei „Tinerii Votează“, pentru a înțelege bine mecanismele care îi mobilizează sau îi îndepărtează pe tineri de politică, despre ce vor cu adevărat tinerii de la liderii politici și despre cum pot aceste generații să devină o forță reală în societatea românească. „E greșit să analizăm participarea la urne strict în cifre absolute“, subliniază Alexandru Manda, premiat ca „Tânărul European al Anului“ și inclus în Forbes „30 sub 30“. Acesta atrage atenția asupra unei capcane în interpretarea datelor privind prezența tinerilor la vot: „Dacă ne uităm doar la numărul total de votanți, normal că segmentul 18-24 de ani pare mereu subreprezentat numeric, pentru că, pur și simplu, acești tineri sunt mai puțini. Nu putem compara direct un interval de vârstă de şase ani (18-24 de ani) cu altul de aproape 20 de ani (45-64 de ani). Corect este să ne uităm la procente, iar atunci vedem că participarea tinerilor din categoria 18-24 de ani la vot, în alegerile prezidențiale din 2024, a fost aproape la fel de ridicată precum cea a populației adulte“.
De altfel, campania „Tinerii Votează“ a pornit tocmai din cauza participării extrem de scăzute la alegerile anterioare: „În 2020, prezența tinerilor la vot a fost dezastruoasă. Doar 25% dintre ei au venit la urne, o cifră-record negativă la parlamentarele din acel an. De acolo am pornit noi proiectul, dorindu-ne să schimbăm această tendință“, explică Alexandru Manda. Rezultatele din 2024 arată o evoluție spectaculoasă: „La europarlamentare, tinerii au participat în proporție de 35%, la locale 42%, la prezidențiale au ajuns la 51%, iar la parlamentare la 45%. Este o creștere exponențială a interesului electoral al generației tinere în doar câțiva ani. Practic, prezența la vot aproape s-a dublat față de anul 2020“.
Anul decisiv de peste timp
Această creștere remarcabilă a participării în rândul tinerilor nu trebuie interpretată pripit ca un semn al unei schimbări structurale și durabile. Claudiu Tufiș, conferențiar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, atrage atenția asupra contextului în care a avut loc această mobilizare: „Deocamdată nu avem cum să știm dacă această creștere se va menține pe termen lung. Cel mai probabil, ea este rezultatul unui an atipic, cu multiple alegeri și cu o polarizare accentuată a discursului politic. Aceste condiții au generat foarte multă emoție – iar în astfel de situații, rata participării la vot crește în general. A crescut și la tineri, dar și în ansamblul populației“, spune acesta pentru „Weekend Adevărul“.
Tufiș adaugă că alegerile prezidențiale din 2025 ar putea menține această tendință, însă testul real va veni mai târziu: „Votul este un comportament care se repetă la intervale mari – la patru sau cinci ani, în funcție de tipul alegerilor. Tinerii care votează acum au între 18 și 24 sau între 25 și 34 de ani. La următoarele alegeri, în 2028, vor fi deja în alte etape ale vieții. Vor avea alte priorități, alte așteptări și scopuri în viață. De aceea, orice creștere a participării observată într-un an electoral trebuie urmărită în timp. Deci abia în 2028 vom putea ști dacă într-adevăr creșterea ratei de participare la vot pe care am observat-o anul trecut se va menține sau a fost doar o creștere de moment generată de caracteristicile specifice momentului electoral 2024“.
Tinerii alegători
Dar cine sunt, de fapt, tinerii care votează? Cum arată profilul alegătorului tânăr în România anului 2025? Claudiu Tufiș subliniază din start o problemă structurală: „Trebuie spus clar: avem foarte puține studii de calitate despre tinerii votanți din România. Ceea ce știm vine, în principal, din proiecte internaționale – cum e studiul făcut de FES (Friedrich-Ebert-Stiftung), care include România într-un grup european analizat periodic. În mod normal, astfel de cercetări ar trebui să fie finanțate de statul român, prin Ministerul Educației sau al Cercetării. Din păcate, cercetarea e profund subfinanțată“.
Datele disponibile arată clar că există o corelație directă între profilul socio-demografic și comportamentul electoral: „Tinerii cu un nivel mai ridicat de educație sunt, în general, mai interesați de politică, au cunoștințe mai bune despre sistem și participă mai des la vot. E o tendință constantă, observată nu doar în România, ci la nivel european“. Tinerii cu un nivel mai înalt de educație (25%), precum și cei proveniți din familii cu un capital educațional ridicat (22%) sunt semnificativ mai interesați de politică, comparativ cu cei cu un nivel educațional mai scăzut (15%). Totuși, nu putem spune că există un profil unic al alegătorului tânăr: „Tinerii din România sunt la fel de eterogeni ca întreaga populație. Avem, pe de o parte, tineri activi, interesați și informați, dar avem și o jumătate care sunt complet apatici. Nu sunt interesați de politică, nu înțeleg sistemul și, cel mai probabil, nu vor deveni niciodată participanți activi în lipsa unui program serios de educație democratică“.
De cealaltă parte, aproape 45% dintre tinerii români cu vârste între 14 și 29 de ani declară că nu sunt interesați de politică, potrivit studiului FES România din 2024. Deși această cifră poate părea ridicată, ea este totuși mai mică decât în alte nouă țări analizate în cadrul aceluiași studiu regional. Mai important, datele arată o evoluție semnificativă față de 2019: dacă atunci 76% dintre tineri se declarau complet dezinteresați de politică, iar doar 9% manifestau interes, în 2024 proporția s-a schimbat vizibil. Ponderea celor interesați a crescut la 18%, iar dezinteresul a scăzut la 45% – o tendință care poate semnala o deschidere treptată către participare civică.
Se încarcă comentariile...
