Datoria catre Suedia - motiv de intepaturi intre Nastase si Stolojan

Presedintele PNL, Theodor Stolojan, s-a aratat nemultumit de atitudinea pe care a avut-o premierul Suediei, Goran Persson, in timpul recentei sale vizite in Romania, cand "i-a ridicat osanale"

Presedintele PNL, Theodor Stolojan, s-a aratat nemultumit de atitudinea pe care a avut-o premierul Suediei, Goran Persson, in timpul recentei sale vizite in Romania, cand "i-a ridicat osanale" premierului Adrian Nastase. Liderul PNL a pus aceasta atitudine pe seama modului in care Cabinetul Nastase a gasit de cuviinta sa rezolve problema datoriei Romaniei catre Suedia. "Este ceva neuzual. Probabil, premierul Suediei este extrem de multumit de cadoul de peste 100 de milioane de dolari pe care l-a primit pentru plata unor arierate vechi care existau intre Romania si Suedia", a insinuat Stolojan. Aflat la Bruxelles, premierul Adrian Nastase nu a scapat ocazia sa ii dea o replica dura liderului PNL. Nastase a spus ca o actiune de acest gen din partea unui om politic este o mare greseala. Si ca nu poate intelege de ce liderul liberal nu are diplomatia necesara pentru a-si reprima nemultumirea fata de afirmatiile unui oficial strain precum premierul suedez Goran Persson, care poate influenta deciziile privind integrarea Romaniei in UE. "Este de neimaginat ca un om politic care incearca sa devina un om de stat nu isi reprima astfel de nemultumiri. Ma gandesc cum va sta Stolojan la masa cu Persson dupa ce va castiga alegerile prezidentiale, ceea ce insa ma indoiesc. Maine ar putea sa il critice pe Verheugen pentru ca ne-a laudat", a spus Nastase. Reamintim ca, in urma cu cateva zile, prezent la Bucuresti, premierul suedez a afirmat ca modul in care s-a rezolvat problema datoriei Romaniei catre Suedia a relansat relatiile economice dintre cele doua state. "Datoria suedeza" a fost acumulata intre 1922-1934, provenind din polite, cupoane cu dobanda, bonuri de trezorerie romanesti, precum si din pagubele suferite de Suedia in urma nationalizarilor din anii 1948-1950. Primele negocieri intre cele doua state au inceput in 1957, valoarea estimata de suedezi la acel moment fiind de 42,7 milioane de dolari. Intre 1957-1980, au avut loc 12 runde de negocieri, fara nici un rezultat. Pana in 1993, nu a mai existat nici o solicitare din partea Suediei, insa in 1994 problema a fost pasata spre rezolvare firmei suedeze AB Electro Invest, care a estimat datoria la fabuloasa suma de peste 3 miliarde dolari. O prima oferta din partea statului roman a fost facuta in 1996 de ministrul Finantelor de atunci, Mircea Ciumara, care intentiona sa acorde despagubiri de 800 de milioane de dolari. Dupa o perioada de tacere de aproape sase ani, la inceputul lui 2003, guvernul Nastase a anuntat transarea problemei in discutie. Astfel, printr-un acord s-a stabilit ca datoria suedeza va fi considerata stearsa dupa ce partea romana va achita suma de 120 de milioane de dolari in patru transe egale.