Analiză Cum se fragmentează Dreapta politică în bătălia pentru Primăria București. Specialist: "6 din 10 alegători votează pe baza unor elemente emoționale"
0Competiția pentru Primăria Capitalei intră într-o fază tensionată. PNL și USR își fracturază public electoratul, iar presiunea vine și din interiorul partidelor. Un expert în comunicare politică explică mecanismele de redistribuire a voturilor și efectele posibile în următoarele zile de campanie.
Campania pentru Primăria Capitalei intră în etapa în care mesajele, emoțiile și mobilizarea prin rețele personale încep să conteze mai mult decât programul politic. Schimbul de atacuri dintre Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă arată că Bucureștiul intră într-o zonă de ruptură între candidații de pe dreapta, în timp ce electoratul lor devine tot mai volatil. Specialistul în comunicare politică Radu Nicola Delicote explică de ce votul emoțional, rețelele de influență interpersonală și lipsa unei dezbateri reale pot decide primarul într-o cursă în care câștigătorul va obține probabil în jur de 30-35% maxim din voturi.
Bucureștiul intră în faza de ruptură electorală între Ciucu și Drulă
Ultimele săptămâni schimbă dinamica pe dreapta. Liberalul Gigel Știrbu îi cere public lui Cătălin Drulă să se retragă, cu argumentul că Bucureștiul riscă să ajungă sub influența extremiștilor sau a unor grupuri obscure. PNL împinge ideea unei retrageri pentru a contura o legitimitate morală suplimentară pentru Ciprian Ciucu. USR acuză manipularea sondajelor, iar Ciucu răspunde că singurul său adversar real este Daniel Băluță.
În acest tablou încărcat, electoratul PNL și USR rămâne permeabil și schimbător. Delicote observă că bucureștenii nu mai votează programul sau partidul, ci chipul candidatului și emoția de moment.
Votul emoțional domină campania. Bucureștiul votează omul, nu partidul
Delicote explică faptul că votul de la locale se mută de la fidelitatea față de partid la reacția personală față de candidat. El estimează că doar 3 sau 4 alegători din 10 își vor menține votul strict pe criteriu politic, în timp ce restul vor alege din impuls emoțional.
„Votanții clasici ai PSD, PNL, USR sau AUR nu mai schimbă semnificativ rezultatul. Undeva la 6 din 10 alegători votează pe baza unor elemente emoționale. Sondajul rămâne doar o fotografie de moment și încă se pot schimba lucruri în ultima săptămână”, explică specialistul.
Această schimbare de paradigmă complică previziunile. Într-un oraș cu vot eclectic, etichetele ideologice și bazinele clasice se diluează. Voturile se pot muta cu ușurință între Ciucu, Drulă, Băluță sau Anca Alexandrescu, în funcție de reacțiile publice, vizibilitatea de teren și capacitatea de mobilizare.
Mesajele agresive de campanie cresc tensiunea, dar nu schimbă fundamental votul
Apelurile la retragere, acuzațiile despre sondaje, avertismentele despre pericolul extremismului sunt, potrivit lui Delicote, instrumente clasice de campanie. Ele încearcă să amplifice tensiunea și să creeze avantaj moral, nu neapărat să schimbe opțiunea alegătorilor.
„Mesajele de tip să se retragă Cătălin Drulă sunt doar mesaje de campanie. Ce încearcă PNL este să îi obțină lui Ciucu această legitimitate morală. Problema reală pentru viitorul primar este că va lucra cu un Consiliu General deja sudat, cu propriile obiective politice”, spune Delicote.
În plus, candidatul care se clasa pe locul doi va avea spațiu larg pentru a construi timp de doi ani o poziție permanentă de opoziție, cu impact direct asupra alegerilor viitoare.
Campania se transformă într-un vot anti. Bucureștiul repetă tiparul din 2024
Specialistul observă riscul ca finalul campaniei să vireze către vot anti, nu către un vot pro. Experiența alegerilor trecute arată că un candidat poate câștiga pentru că adversarul este perceput negativ, nu pentru că aduce un proiect convingător.
„Vedem o campanie care migrează către vot anti. Ar fi utilă o dezbatere între candidații cu șanse, în care oamenii să înțeleagă viziunea fiecăruia asupra Bucureștiului. Cetățeanul ar câștiga clar dintr-o astfel de discuție”, afirmă Delicote.
Rețelele personale pot schimba 5-6% din voturi în ultimele zile
În lipsa unor scandaluri majore, Delicote crede că influența hotărâtoare nu mai vine de la televiziuni, ci de la comunicarea în doi pași prin rețele interpersonale. Aici se pot câștiga sau pierde procente importante.
„Rețeaua oamenilor care își dau mai departe opțiunea electorală poate decide 5 sau 6% din voturi. Pe o prezență scăzută, un candidat care va câștiga cu 30 sau 33% poate avea o legitimitate fragilă”, subliniază el.
Această mobilizare informală devine esențială într-un oraș în care interesul pentru locale rămâne redus, iar votul unui electorat dinamic se poate reconfigura rapid.
Ascensiunea tinerilor creatori de conținut. Notorietate pe termen lung, impact limitat acum
Un element nou în campania actuală vine din zona influencerilor și a candidaților care mizează pe public tânăr. Delicote atrage atenția că Ana Ciceală și Alexandru Zidaru, alias Makaveli, recent retras din cursa în favoarea Ancăi Alexandrescu, își construiesc inteligent notorietatea pentru ciclurile electorale viitoare, nu pentru rezultatul imediat.
„Foarte puțini candidați vorbesc cu tinerii de 16 sau 17 ani sau cu votanții la prima lor alegere. Ana Ciceală folosește ambasadori de mesaj și își consolidează o comunitate. Problema este că mulți dintre acești tineri nu pot vota pentru că nu au buletin de București sau nu au încă 18 ani. Pot influența, dar influența directă rămâne limitată”, explică Delicote.
Conform opiniei expertului, acești candidați pregătesc terenul pentru viitoarele cicluri electorale și pot deveni puncte de coagulare a dreptei în anii următori.
Primăria Capitalei funcționează ca un pol de lobby, nu ca o instituție cu putere reală
Delicote introduce în discuție o parte ignorată a campaniei, adică forma instituțională a Primăriei Generale ce limitează puterea reală a viitorului primar.
El explică faptul că Primăria Generală este construită mai degrabă pentru a face lobby guvernamental, de a construi sau promova politici publice, în timp ce puterea instituțională se află la primăriile de sectoare deoarece cele șase primării de sector stabilesc politicile locale, investițiile și ritmul de dezvoltare, ceea ce produce o administrație fragmentată și incoerentă.
Astfel, acest context limitează capacitatea unui primar ales cu 30% să exercite leadership, mai ales într-un oraș pe care Delicote îl descrie drept victimă a propriului succes, necesitând o reformă profundă pentru a evita stagnarea în următorii cinci ani.
Bucureștiul are nevoie de o nouă arhitectură administrativă
Specialistul în comunicare politică spune că discuțiile de după alegeri ar trebui să includă tema reorganizării Capitalei fiindcă Bucureștiul și Ilfovul funcționează deja ca un spațiu unic, iar sectorizarea Capitalei produce efecte care se bat cap în cap.
O altă opinie a specialistului este că Bucureștiul are nevoie de un plan pe termen mediu și lung, nu de soluții punctuale care rezolvă doar traficul, termoficarea sau parcările. Nu în ultimul rând, absența datelor actuale despre populație și mobilitate blochează planificarea pe termen mediu și lung al acestui oraș.
Una din cele mai importante concluzii pe care Delicote și-ar dori-o ca principală dezbatere a următorilor ani este susținerea votului în două tururi pentru primarii marilor orașe, tocmai pentru a crește reprezentativitatea și șansa unor politici coerente.
Radu Nicola Delicote este specialist în comunicare politică și consultant strategic, cu experiență în analiza campaniilor electorale, a comportamentului electoral și a mecanismelor de percepție publică. El a lucrat în proiecte de cercetare politică, consultanță pentru candidați și evaluarea mesajelor de campanie, fiind unul dintre analiștii tineri care urmăresc constant evoluțiile electorale din marile orașe.
Se încarcă comentariile...
