Ana Ciceală și strategia „pe sub radar”. Ce șanse are în competiția pentru Primăria Capitalei

0
Publicat:

Cursa pentru Primăria Capitalei se anunță foarte fragmentată, cu peste zece candidați înscriși, iar, pe lângă favoriții susținuți de marile partide, o altă candidatură neașteptată, care merge pe o strategie intensă în mediul online și o prezență activă pe teren, dar care trece adesea „pe sub radarul” mass-media tradiționale, ar putea să surprindă la anunțarea rezultatelor din 7 decembrie.

Peste 10 candidați s-au înscris la alegerile pentru Capitală FOTO Reuters
Peste 10 candidați s-au înscris la alegerile pentru Capitală FOTO Reuters

Între candidații pentru Primăria Capitalei se remarcă potențialul reprezentat de Ana Ciceală, susținută de un partid care a reușit în trecut să ducă un independent în Parlamentul European. Însă doar atât, pentru că formațiunea nu a reușit să treacă pragul de 5% pentru Parlamentul României.

Conform celor mai recente sondaje, Ciceală se situează imediat după cei patru candidați principali ai marilor partide — Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL), Cătălin Drulă (USR) și Anca Alexandrescu (AUR) —, iar baza sa electorală se află chiar în Capitală.

Șansele unei surprize la votul din 7 decembrie 

Ana Ciceală nu are în spate un partid puternic. Sprijinul SENS poate reprezenta un avantaj, doar pe un anumit tip de electorat. Astfel că, sociologul Remus Ștefureac, director Inscop, punctează că o propulsare pe primul loc este imposibilă. 

Partidul pe care îl reprezintă Ana Ciceală „are o tracțiune bună, cel puțin în rândul tinerilor de 18-29 de ani. În general, la nivel național, noi am și publicat săptămâna trecută intenția de vot pentru SENS la nivel național în rândul publicului de 18-29 de ani e de aproximativ 16%. Sigur că în orașele mari, în principiu, este și mai mare, pentru că acolo este și nucleul electoral al acestui partid”, explică Remus Ștefureac pentru „Adevărul”.

Candidata SENS „probabil va face o figură interesantă la aceste alegeri. Cât de mare va fi scorul nu putem știi în acest moment, dar cu siguranță, cel puțin pe un anumit tip de public va obține un scor bun. SENS a avut rezultate bune, spre exemplu, la alegerile parlamentare de anul trecut. În București au scos un scor de 5%. Prin urmare, avea deja un bazin important. Ar fi un eșec dacă nu ar obține 5%. Orice scor peste acest procent este o performanță”, mai arată sociologul. 

Ponderea votului tinerilor va depinde și de cât de mulți sunt veniți din alte localități și vor merge la urne cu o viză de flotant, subliniază Remus Ștefureac.

Tendințele electoratului: „Există o așteptare pentru un nou partid, mai degrabă la centru-stânga”

Profesorul de științe politice Radu Carp explică pentru „Adevărul” că Ana Ciceală, candidata SENS merge exact pe rețeta care i-a adus succes lui Nicu Ștefănuță, astfel de campanii, folosite atât de extrema dreaptă, cât și stângă, fiind cele care trec pe sub radarul mass-media: „Într-adevăr, în București, există acest electorat tânăr progresist, care se află la extrema stânga eșichierului politic. Deci nu neapărat sunt, cum să spun, împărtășesc ideea extremei stângi, nu sunt comuniști, dar ei sunt mai la stânga decât PSD. Deci SENS este un partid din extrema stângă a spectrului politic, care a dat un candidat foarte redutabil, Nicu Ștefănuță, care a câștigat acest mandat pentru că a fost extrem de activ pe rețelele de socializare, la fel ca și cei din cealaltă extremă a spectrului politic, cei din extrema dreaptă. 

Deci cei care se află la extreme folosesc la maxim aceste instrumente, rețelele sociale, dar mai mult, domnul Nicu Ștefănuță a fost foarte activ și foarte prezent pe teren. Este exact rețeta pe care o aplică și doamna Ciceală, adică prezență maximă pe rețelele sociale și, în același timp, și prezență maximă în Capitală. Domnia sa merge în Capitală de cel puțin 3 luni. Tot are diverse acțiuni, numai că ele nu prea sunt văzute de televiziuni, adică nu prea sunt mediatizate altfel decât pe rețelele sociale”.

Totodată, potrivit acestuia, sondajele din ultimul an indică o nouă direcție a electoratului, mai ales în rândul tinerilor. 

„Dacă ne uităm la sondajele de anul acesta, dinainte de alegerile prezidențiale, vedem că există o mare așteptare pentru un nou partid. Dar mesajul a fost, zic eu, prost înțeles într-un fel, în sensul că mulți credeau că e vorba de un partid nou de centru-dreapta, și de aceea s-a utilizat acest apel la unificare a USR, PNL și așa mai departe. De fapt, noul partid este văzut de cei care îl doresc, mai degrabă la centru-stânga. Adică mai degrabă, aș zice, social-liberal, deși este un oximoron, nu există așa ceva, dar oamenii așteaptă un partid care să le propună niște măsuri sociale care să altereze efectele inflației, dar în același timp să mențină și economia liberă. Deci cam asta așteaptă tinerii”, mai explică Radu Carp. 

Inflație de candidați - „Contribuie la fragmentarea votului”

Între cei care s-au înscris în cursa pentru Primăria Capitalei sunt candidații principalelor partide aflate la guvernare, candidații partidelor de opoziție din Parlament, candidați ai partidelor mai mici cu ceva experiență electorală sau chiar independenți și candidați ai unor formațiuni obscure, lucru care va duce la fragmentarea voturilor.

Printre candidaturile surpriză se numără Mihai Ioan Lască, care candidează din partea Partidului Patrioții Români, sau Liviu Gheorghe, propunerea Partidului Național Țărănesc Maniu-Mihalache, Oana Crețu, președinte al Partidului Social Democrat Unit, precum și independentul Gheorghe Nețoiu. 

„Fiecare candidat poate să obțină măcar câteva mii de voturi. Și toți adunați probabil pot să rupă măcar 5% în total, poate mai mult. Ceea ce înseamnă că, evident, ei iau de la alți candidați. Iar într-o cursă fragmentată cu diferențe mici între principalii competitori, evident că pot să influențeze.

E un fenomen natural atunci când ai o fragmentare între candidații principalelor partide și când este destul de evident că diferențele nu sunt foarte mari, apar și candidați, să spunem, fără șanse, foarte mulți, stimulați probabil de o tabără sau de alta, sau de propria convingere, că, sigur, se pot promova într-o asemenea campanie, și care contribuie, într-adevăr, la fragmentarea votului”, mai explică sociologul Remus Ștefureac.

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite