Cum îi pune PSD pe foştii baroni la adăpostul imunităţii parlamentare

Liderii judeţeni ai PSD au găsit în alegerile parlamentare o cale de a se întoarce la vârful politicii. Cu DNA la pândă, un loc de senator le va asigura, pe lângă putere, şi imunitate, iar judeţele le vor controla, în continuare, prin pupilii lor politici.

Foşti şi actuali lideri judeţeni ai PSD vor candida la alegerile parlamentare pe un loc eligibil pentru Senatul României. Acelaşi Liviu Dragnea, care a rupt lanţul influenţei baronilor locali în urmă cu un an, când nu le-a mai permis să candideze pentru un post în conducerea centrală a partidului, şi-a dat binecuvântarea acum pentru ca unii dintre ei să se afle pe listele PSD la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016.

Astfel, baroni de generaţie veche, precum Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Paul Stănescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Olt, Ion Călinoiu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, dar şi baroni de generaţie mai nouă, precum Adrian Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, vor ocupa printre primele poziţii în judeţele lor pe listele pentru Senatul României.

„Preşedintele Vrancei“ vrea senator

Motivele pentru care Dragnea a aprobat o candidatură a baronilor la parlamentare sunt diferite de la caz la caz. Deşi nu este un apropiat al lui Liviu Dragnea, Marian Oprişan este singurul baron PSD care a fost achitat într-un dosar de corupţie, iar un eventual refuz din partea liderului PSD de a-l pune pe liste ar fi generat un scandal care ar fi afectat imaginea partidului. În plus, Oprişan, căruia îi place să i se spună „preşedintele Vrancei“, potrivit unor surse din PSD, controlează întreg judeţul şi are capacitatea de a-i mobiliza pe primari la alegeri pentru obţinerea unui scor bun. PSD Vrancea şi-a adjudecat toate primăriile de municipii şi orase, dar şi peste 73% din primăriile de commune la alegerile locale din 5 iunie. 

Aflat de douăzeci de ani în fruntea judeţului Vrancea, Marian Oprişan îşi va întrerupe cel de-al cincilea mandat câştigat, dacă va fi ales în funcţia de senator. Iar şansele sale sunt de 100%, având în vedere că va deschide lista de senatori în judeţul Vrancea. În urmă cu un an, Marian Oprişan, asemenea altor baroni cu influenţă, a trebuit să se retragă din conducerea centrală a partidului, forţaţi de condiţia lui Dragnea de a alege între funcţia centrală şi cea judeţeană.

Călinoiu şi Ponta deschid lista la Gorj

Aproape la fel de vechi ca Marian  Oprişan este şi Ion Călinoiu, care are în palmaresul politic două mandate de vicepreşedinte şi trei mandate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, luându-i locul lui Nicolae Mischie, în urmă cu 12 ani. Având certitudinea unui loc eligibil la alegerile parlamentare, Călinoiu nici nu a mai candidat pentru un nou mandat în funtea CJ Gorj, ci l-a susţinut pe mai tânărul Cosmin Popescu, fost vicepreşedinte PSD al organizaţiei judeţene, un apropiat al său şi al lui Florin Cârciumaru, liderul PSD Gorj.

Potrivit unor surse din PSD, Călinoiu va fi cap de listă la alegerile pentru Senat, iar fostul premier Victor Ponta, membru PSD Gorj, va deschide lista pentru Camera DeputaţilorFostul lider  Ion Călinoiu a fost trimis în judecată pentru fals în declaraţii în formă continuată, fiind acuzat că a menţionat anumite sume de bani obţinute ca urmare a participării la un proiect pe fonduri europene. Fostul lider gorjean a fost, de asemenea, o altă „victimă“ a deciziei lui Dragnea de a-i decupla pe baroni de la conducerea centrală.

Paul Stănescu, apropiatul lui Dragnea

Paul Stănescu este un alt lider judeţean cu influenţă ca va prinde un loc de senator în viitoarea Legislatură. Paul Stănescu a „domnit“ peste judeţul Olt ultimii opt ani, atât din poziţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, cât şi de din cea de şef al filialei judeţului. Spre deosebire de Oprişan şi de Călinoiu, Stănescu are avantajul de a fi unul dintre cei mai apropiaţi oameni ai preşedintelui PSD Liviu Dragnea.

Fostul baron de Olt a fost primul care şi-a dat demisia din funcţia de vicepreşedinte PSD şi de preşedinte PSD Olt, în semn de solidaritate cu Dragnea, asupra căruia se făceau presiuni pentru a face un pas în spate ca urmare a condamnării în dosarul „Referendumului“. Drept răsplată pentru loialitatea sa, Paul Stănescu va primi un loc de senator în viitoarea Legislatură. Paul Stănescu nu a scăpat de sub lupa DNA, care l-a acuzat că a finanţat ilegal echipa de fotbal „FC Olt Slatina“.

Ţuţuianu Adrian pleacă de la Consiliul Judeţean

Dragoş Benea, care se află la cârma judeţului Bacău din 2004, va pleca la Bucureşti din decembrie tot pentru un post de senator. Un alt lider judeţean, dar de generaţie mai nouă, care va prinde un fotoliu de senator este Adrian Ţuţuianu. În urma alegerilor din 5 iunie, Adrian Ţuţuianu a fost reales, pentru un al doilea mandat,  preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, obţinând, de asemenea, unul dintre cele mai bune scoruri ale PSD la alegerile locale. Forul de conducere al PSD Dâmboviţa l-a votat deja pe Alexandru Oprea drept propunere a PSD pentru funcţia de preşedinte al CJ Dâmboviţa, după ce locul va fi lăsat gol de Ţuţuianu.

Cazul Olguţa

Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, va deschide lista la alegerile parlamentare pentru a obţine un scor bun pentru PSD Dolj şi pentru a putea participa la emisiunile din campanie. Olguţa Vasilescu spune însă că nu va pleca din funcţia de primar al Craiovei.

Senatul, fortăreaţa penalilor

Spre deosebire de funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, care nu oferă nicio protecţie în faţa legii, cea de parlamentar este mult mai tentantă pentru că le conferă imunitate. Ultimul exemplu este cel al lui Gabriel Oprea, în cazul căruia DNA nu a putut începe nici măcar urmărirea penală pentru că senatorii s-au opus.