Cum explică partidele adoptarea legii care pedepseşte incitarea la discriminare, ură sau violenţă pe motive de opinii şi apartenenţă politică
0
Parlamentul a decis pedepsirea incitării la ură, violenţă sau discriminare inclusiv pe bază de apartenenţă politică sau opinie politică cu până la trei ani de închisoare. USR, partidul care a ajuns să conteste proiectul acum, e cel care a pus bazele noii legi. Formaţiunile Coaliţiei consideră că ele doar pun în aplicarea o decizie-cadru şi asigură că decizia e mai mult una de responsabilizare a clasei politice.
Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a decis schimbarea Codului Penal printr-o modificare adusă articolului 369 referitor la incitarea la ură sau discriminare. Mai precis, noul articol pedepseşte incitarea la „violenţă, ură sau discriminare” împotriva „unei persoane sau categorii de persoane” pe motiv că ar face parte dintr-o anumită categorie, fiind inclus drept criteriu inclusiv apartenenţa sau opinia politică, pe lângă cele referitoare la rasă, naţionalitate, etnie, limbă, gen, orientare sexuală, avere sau vârstă. Singurele reacţii împotriva acestui proiect au venit din partea USR, formaţiune care până la votul de luni nu doar că a susţinut iniţiativa, dar a fost chiar autoarea principalelor prevederi din articolul contestat acum. Formaţiunea chiar a precizat că va ataca la CCR proiectul.
Dar cum justifică partidele care au adoptat legea acest demers. Aleşii Puterii au declarat la unison că ei au adoptat această formă a proiectului de lege pentru a transpune o „decizie-cadru”, deşi decizia avea la bază alte ţinte. „Mi s-a spus că fac parte din «ciuma roşie». Atâta vreme cât toate aceste afirmaţii sunt făcute fără să incite la ură, nu reprezintă o infracţiune. Când cineva îmi spune «te omor pentru că eşti membru PSD, PNL, USR sau AUR», face acest lucru public şi pune pe reţelele sociale că urmează să fiu lovită, înjurată, cum mi s-a întâmplat de atâtea ori, şi că urmează să fie bătută, hăituită pe stradă pentru că sunt membru şi incită lumea să facă acest lucru... Asta este incitare la ură. Manifestările prin care se incită la ură pentru apartenenţa politică, da, devin infracţiuni”, a explicat Laura Vicol (PSD), şefa Comisiei juridice din Parlament, care nu crede că are loc vreo limitare a dreptului de exprimare.
„Cred că fiecare are dreptul la opinie, conform credinţelor sale şi educaţiei pe care a primit-o. Poate să aibă orice opinie doreşte. Dar nu să incitam la ura. Asta mi se pare grav. Cu atât mai mult cu cât, în zilele noastre, tehnologia a evoluat atât de mult încât orice informaţie ajunge într-o secundă dintr-un cap al globului în celălalt. Sunt mijloace prin care aceasta incitare la ura poate sa producă efecte grave”, a explucat pentru „Adevărul” Oana Florea (PSD), membră a Comisiei juridice din Cameră.
Contactat de „Adevărul”, Ionuţ Stroe, purtător de cuvânt al PNL, a punctat că demersul vizează doar stoparea incitării la ură, nefiind vorba de vreun act de cenzură: „Obiectul directivei şi al legii este unul clar – este condamnat discursul urii pe care ar putea să îl promoveze partidele politice sau politicieni”, a precizat Stroe, care a subliniat că nu poate fi lăsat un discurs al urii să „captureze dezbaterile politice”. „Din păcate, atât USR cât şi AUR au răstălmăcit sensul acestei iniţiative.. USR a susţinut legea anul trecut, dar acum produce un fake-news doar pentru a câştiga puncte.
Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a declarat, pentru „Adevărul”, că trebuie sancţionaţi cei care incită la ură sau discriminare politică, dar n-a putut să explice şi de ce este nevoie de această nuanţă.
Povestea iniţiativei
Timp de mai mulţi ani, statul român nu a transpus o decizie-cadru a JAI (Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE) din 2008 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal, adică pedepsirea incitării la ură, violenţă sau discriminare, deşi ar fi trebuit să facem acest lucru până în 2010. În decizia-cadru, accentul era pus pe pedepsirea antisemitismului şi xenofobiei, cu închisoare până la maximum trei ani, dar nu interzicea aplicarea unor alte pedepse şi pentru alte forme de ură şi discriminare. Aşadar, nu era o recomandare, ci doar spunea că nu împiedică. „Prezenta decizie-cadru nu împiedică statele membre să adopte dispoziţii în legislaţia naţională prin care să extindă dispoziţiile articolului 1 alineatul (1) literele (c) şi (d) la infracţiuni împotriva unui grup de persoane definit prin referire la alte criterii decât rasa, culoarea, religia, descendenţa sau originea naţională sau etnică, cum ar fi statutul social sau convingerile politice”, arăta singura menţionare a discriminării pe considerente politice.
În februarie 2021, când Cabinetul era condus de Florin Cîţu, iar Ministerul Justiţiei de Stelian Ion (USR), Guvernul trimite Parlamentului un proiect de lege cu un singur articol, care modifica articolul 369 din Codul Penal: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 6 la 3 ani sau cu amendă”.
Amendament cerut de Stelian Ion
O lună mai târziu, Ministerul Justiţiei (condus de Stelian Ion) propune un amendament, însuşit de colega, Simona Spătaru, parlamentar USR, prin care se precizează că discriminarea poate fi „pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA”, pedeapsa fiind aceeaşi. Această formă a fost acceptată şi a fost adoptată de Senat cu voturile PNL, USR, UDMR şi PSD. Însă, la Camera Deputaţilor, juriştii se răzgândesc şi decid revenirea la forma iniţială a Guvernului. Zis şi făcut. Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, cu susţinerea aceloraşi partide. Însă Klaus Iohannis atacă proiectul de lege la CCR. Iar judecătorii CCR decid că iniţiativa este neconstituţională, actul normativ fiind lipsit de „claritate, precizie şi previzibilitate”, fiind încălcate Constituţia, Codul Penal, precum şi unele documente internaţionale.
Prin urmare, proiectul de lege ajunge din nou pe masa Parlamentului. Prima dată, senatorii revin asupra formei sugerate în martie 2021 de Stelian Ion, cu toate că deja se contura o altă majoritate, adică PNL-PSD-UDMR, USR fiind plecat de la guvernare. Proiectul trece de Senat prin voturile celor patru formaţiuni. Şi aşa ajunge la Camera Deputaţilor, unde singura modificare suferită este la Comisia juridică, unde sunt scoase câteva cuvinte care ar fi putut afecta claritatea proiectului. Aşadar, în ultima formă a rămas inclusiv incitarea la ură, violenţă sau discriminare nu doar pentru criterii legate de rasă, etnie sau religie, ci inclusiv pe teme privind opinia sau apartenenţa politică.
Se încarcă comentariile...
