Analiză Cum comunică și gestionează crizele Guvernul Bolojan. „Nu au cultura comunicațională de tipul unei organizații inteligente"

Comunicarea cabinetului condus de Ilie Bolojan, în unele cazuri deficitară, este un produs al lipsei „culturii comunicaționale”, precum și a lipsei „culturii de coaliție”, actuala formulă guvernamentală fiind principalul impediment, potrivit experților.

Trei membri au părăsit până acum Guvernul Bolojan FOTO Inquam / Arhivă

Trei membri ai cabinetului Bolojan au demisionat până în prezent în urma unor scandaluri publice sau a unor nemulțumiri din societate legate de activitatea lor. 

„De fiecare dată ar fi trebuit, când pleacă un ministru, să ieși și să spui de ce l-ai numit, după ce criterii, care erau meritele lui și speranțele pe care le-ai pus în el, și pe urmă de ce l-ai demis, care au fost greșelile sau neîmplinirile și unde te-a dezamăgit”, explică expertul în comunicare publică Dumitru Borțun pentru „Adevărul”, amintind că demisiile din Executivul condus de Ilie Bolojan au venit și în urma discuțiilor „între patru ochi” cu premierul.

Dincolo de subiectele dezbătute în spațiul public între partidele guvernării, chiar și poziționările privind scandalurile din jurul miniștrilor se lasă uneori așteptate, Executivul având o comunicare de tip „reactiv”, în loc să anticipeze momentele de criză, explică expertul: 

„Problema este să ai o politică permanentă de comunicare constructivă, care să aducă un set de valori și prin setul de valori trebuie, de fapt, să formezi o imagine publică. (...) Nu au cultura comunicațională de tipul unei organizații inteligente. Asta există la multe dintre firmele, companiile, corporațiile din mediul privat, dar la instituțiile statului român nu. Nu există cultură managerială, cultură organizațională care să cuprindă competențe de comunicare. Lipsește transparența, care este o parte componentă a contractului social dintre guvernanți și guvernați și lipsește explicația”.

Formula coaliției, un impediment

Analiștii consultați de „Adevărul” explică faptul că stilul de comunicare al Guvernului se explică însă și prin formula Coaliției, care nu numai că întrunește partide aflate la poli opuși în privința ideologiei, ci este și „un guvern al reformei”.

„S-a constituit pe bază de reformă. Apare în convenție, în documentul coaliției, reforma cu obiectivele ei. Iar principalul adversar al reformei este PSD”, indică Dumitru Borțun.

Politologul Cristian Pîrvulescu explică faptul că, „în general, comunicarea guvernamentală a fost abruptă, dură, încruntată, asemenea prim ministrului, vorbind despre sacrificii și neprezentând niciun fel de soluții” în cele 6 luni de mandat de până acum. 

Unele scandaluri din jurul membrilor guvernului au adus inclusiv riscuri de rupere a coaliției, „vechea moștenire” a relațiilor conflictuale dintre PSD și partenerii săi de guvernare, fiind unul dintre elementele care se remarcă constant, potrivit politologului Cristian Pîrvulescu, care vorbește și despre un PSD care „se joacă cu focul”:

„În cazul Marinescu, primul ministru nu-și poate permite o situație tensionată cu PSD. A fost foarte criticat pentru asta. A criticat plagiatul, dar doar atât. Pentru simplu motiv că asta ar antrena căderea guvernului și nu vrea ca responsabilitatea căderii guvernului să fie a domniei sale. Cei care vor face să cadă guvernul, trebuie să-și asume responsabilitatea. (...) PSD se joacă cu focul și nu își găsește, de fapt, un loc în politica românească pentru că se bazează foarte mult pe structurile sale administrative locale”. 

Cum s-au gestionat ministerele

De fiecare dată când un membru al Guvernului s-a remarcat „a fost atacat de ceilalți membri ai coaliției”, mai spune Cristian Pîrvulescu, cu referire la reprezentanții USR din Guvern:

„Alți miniștri au comunicat mai puțin, dar au și riscat mai puțin. (..) Dar cu toate astea, de exemplu, ministra Afacerilor Externe a fost ținta atacurilor PSD. Și în egală măsură, și miniștri PSD care au încercat să se evidențieze, au fost și ei ținta unor atacuri. Nu există cultura coaliției și cultura interesului general. Nu există cultura stabilității instituționale”.

Doi vicepremieri au demisionat în numai 5 luni de mandat

Guvernul Bolojan a fost instalat în iunie 2025. La numai o lună distanță venea prima demisie, a vicepremierului independent ales de șeful Guvernului, Dragoș Anastasiu, după apariția unor informații privind implicarea sa într-un dosar de dare de mită și a unor afirmații controversate pe tema infracțiunii de date de mitǎ. 

În numai cinci luni, Executivul s-a confruntat cu o a doua criză de imagine în jurul unui vicepremier demisionar. Fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, a demisionat pe 28 noiembrie, ca urmare a unor dezvăluiri apărute în spațiul public pe 25 noiembrie privind CV-ul său. 

A treia plecare este marcată de fostul ministru al Educației, Daniel David, care și-a anunțat demisia la finalul anului trecut, pe 22 decembrie. 

Scandalurile din jurul membrilor Guvernului Bolojan nu au fost însă doar în cazul miniștrilor demisionari, fiind vizați si cei care sunt în prezent în funcții, precum noul vicepremier independent, Oana Gheorghiu, ministra Mediului, Diana Buzoianu (USR) sau ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD), vizat de acuzații de plagiat. 

Nu în ultimul rând, tensiunile din jurul Guvernului sunt marcate și de subiecte care au încins spiritele, atât în partide, cât și între formațiunile aflate la guvernare, context în care comunicarea Executivului a fost contestată inclusiv din interior. „Vreau să ştiu de ce colegii mei care asigură astăzi conducerea Partidului Naţional Liberal nu ies să explice oamenilor ce se întâmplă, pentru că Winston Churchill spunea că 80% din buna guvernare este comunicarea, Václav Havel spunea că, dacă vrei să fii apreciat de oameni trebuie să comunici. Altfel, degeaba faci lucruri pentru ei. Pot să dau nenumărate exemple”, a precizat eurodeputatul Rareş Bogdan, care a mers luni la prima ședință pe anul acesta a conducerii PNL pentru a afla răspunsurile.