Analiză Cum ar putea fi afectat Guvernul Bolojan de o decizie nefavorabila a CCR pe tema măsurilor fiscale

Toate cele cinci proiecte ale pachetului II de măsuri fiscal-bugetare asumate de Guvern în Parlament au ajuns pe masa judecătorilor constituționali. Eșecul la CCR al unuia dintre proiecte nu ar însemna și pierderea legitimității actualului Executiv, care este girată de majoritatea strânsă în Parlament de Coaliției, subliniază analiștii. De altfel, experiențele anterioare arată faptul că Executivul poate merge mai departe și poate reveni în Legislativ cu un nou proiect.

Premierul a legat șansele reformei pensiilor de serviciu de legitimitate FOTO Inquam/George Călin

„Dacă un astfel de pachet va cădea la Curtea Constituțională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăți, alte acumulări care sunt adunate”, spunea premierul Ilie Bolojan într-un interviu Antena 3 CNN, referitor la asumarea răspunderii Guvernului în Parlament pe primul proiect al pachetului II, cel care modifică condițiile de pensionare ale magistraților.

Grijile exprimate nu sunt nemotivate, însă potrivit președintelui Nicușor Dan, Coaliția și-a făcut temele de data asta, pentru a se asigura că inițiativa nu pică testul CCR: „Când Guvernul a venit cu propunerea, oamenii din Guvern s-au uitat la toate deciziile CCR, pentru a evita ca proiectul să fie declarat neconstituțional”, a explicat la rândul său președintele Nicușor Dan într-un interviu pentru Observator.

„Nu cred că Curtea Constituțională va da un cec în alb” – Radu Carp, profesor de drept

La CCR ajung însă toate proiectele din pachetul II de măsuri fiscal-bugetare. Analiștii politici consideră că proiectele au toate șansele de trecere, iar în caz contrar, legitimitatea Guvernului nu poate fi afectată de un astfel de deznodământ.

CCR ar putea însă să dea o decizie nuanțată pe cel puțin una dintre inițiative. „Pentru că vorbim de un proiect de lege cu mai multe articole, poate să fie un articol în regulă și altul să nu fie regulă. Guvernul nu a asumat ce va face în această situație. Personal sunt optimist. Nu cred că lucrul ăsta se va întâmpla. Depinde însă de lectura care va fi făcută ulterior de CCR. (…) Nu cred că Curtea Constituțională va da un cec în alb pe tot ce înseamnă aceste proiecte. Dar repet, esența nu va fi afectată. (…) S-ar putea să se invalideze sau să fie o opinie doar în legătură cu un anumit articol. Și atunci, doar pe acel articol o să se revină cu o propunere nouă”, explică profesorul de drept Radu Carp, pentru „Adevărul”.

Și în cazul unui eșec, chiar și pe proiectul care privește problema pensiilor magistraților, Guvernul are în continuare toată legitimitatea, punctează specialistul: „Dacă vorbim despre pensiile magistraților, fiecare își dă seama că o decizie a Curții Constituționale care ar respinge proiectul de lege ar fi în favoarea pensiilor magistraților. Deci ar fi, așa cum s-au mai luat până acum, o decizie de castă, ca să zic așa. Dar aici nu trebuie să plătească Guvernul.

Reformele care sunt vizate în aceste legi nu cred că încalcă principii Constituționale. Și nici adoptarea lor nu încalcă principii Constituționale. Așa încât, chiar și în cazul unor decizii nefavorabile, cred că nu este afectată legitimitatea guvernării, ea trebuie să continue atâta timp cât are o majoritate în Parlament și să încerce să reformeze sistemele din România, chiar dacă aceste sisteme pun o mare rezistență. (...) Legitimitatea guvernului provine din mandatul încredințat de Parlament în urma alegerilor. Ori mandatul, prin programul de guvernare arată clar că acest guvern vrea să facă reforme, deci ăsta este mandatul cu care este la guvernare, să facă reforme. Dacă pierde susținerea parlamentară, va fi demis guvernul. Dar nu o decizie nefavorabilă a CCR duce la pierderea legitimității guvernului”, explică redactorul șef Historia Ion M. Ioniță.

Precedentul Cabinetului Boc

„Legitimitatea oricărui Guvern pornește din Parlament”, punctează politologul Andrei Țăranu, amintind că există un precedent care ne arată că Executivul își poate continua misiunea: „În anul 2011, premierul Boc și-a asumat răspunderea pe proiectul de comasare al alegerilor. În 2012, CCR a invalidat comasarea alegerilor”.

Plecarea Executivului a venit la o lună distanță, în februarie 2012, ca urmare a protestelor declanșate în țară după plecarea subsecretarului de stat Raed Arafat.

Cabinetul condus de Emil Boc a fost chiar campion la asumarea răspunderii în Parlament, iar experiența sa oferă o perspectivă în ceea ce privește situația actuală a Cabinetului Bolojan. Cabinetul Boc a folosit procedura angajării răspunderii în Parlament de peste 10 ori.

Și în alte două situații anterioare legile pe care și-a asumat răspunderea Cabinetul Boc au picat testul de constituționalitate. În cazul acestora Guvernul nu a plecat, ci s-a prezentat de câte două ori cu proiectele în Parlament. Legea Educației și Legea salarizării unitare sunt proiectele cu care a venit prima dată în septembrie 2009, iar apoi a revenit la finalul anului 2010. Adică Executivul a fost nevoit să refacă pachetele legislative și să reia procedura de asumare. Același lucru ar putea să îl facă și Cabinetul Bolojan. 

Toate cele 5 proiecte ale pachetului 2, pe masa CCR

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională cu privire la legea prin care sunt modificate condițiile de pensionare pentru magistrați, primul proiect al pachetului II, care a scăpat de moțiunea de cenzură. Alte patru proiecte, deși au rezistat în fața moțiunilor de cenzură depuse ca urmare a asumării răspunderii Guvernului în Parlament, vor ajunge tot pe masa judecătorilor CCR. Principalul partid de opoziție, AUR, a sesizat CCR.

„În loc să respecte votul democratic și dezbaterea parlamentară, guvernul a ales să calce în picioare Constituția și să își asume, de cinci ori consecutiv, răspunderea pe proiecte care lovesc direct în profesori, pensionari, mame, studenți și antreprenori români. AUR va ataca la Curtea Constituțională patru proiecte impuse prin abuz”, motivează partidul.

Proiectul care modifică condițiile de pensionare ale magistraților a fost adoptat de Parlament în lipsa depunerii unei moțiuni de cenzură. După ce toate moțiunile de cenzură depuse pentru asumarea celorlalte 4 proiecte nu au strâns voturile necesare adoptării, și acestea se consideră adoptate de Parlament.