Criză politică din țara noastră, privită de pe scena internațională: „Principala teamă este ca România să nu devină o nouă Ungarie”

România se află din nou în centrul atenției internaționale, după o perioadă de instabilitate politică ce a urmat alegerilor prezidențiale din 2025 și continuă până în prezent. Analiștii citați avertizează că România ar putea intra într-o nouă etapă de instabilitate politică, în funcție de modul în care va fi format viitorul guvern. „Principala teamă este ca România să nu devină o nouă Ungarie”, afirmă o analistă ucraineană.

„Principala teamă este ca România să nu devină o nouă Ungarie”. FOTO: Inquam Photos/Alexandru Busca

După anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a României, pe fondul acuzațiilor de ingerință externă, scena politică a fost marcată de tensiuni majore. Ulterior, în mai 2025, românii l-au ales președinte pe Nicușor Dan, perceput drept un lider pro-european și pro-ucrainean.

Analiza publicată de Suspilne Movlennia – compania publică de radio din Ucraina, citată de Rador Radio România, susține că, după aceste evenimente, conflictul politic s-a mutat în Parlamentul de la București, unde majoritatea guvernamentală a devenit instabilă.

Guvernul Bolojan și reformele economice

Pe 5 mai 2026, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, după o alianță surprinzătoare între social-democrați și formațiunea de extremă dreapta AUR.

Executivul instalat în iunie 2025 a lansat un amplu pachet de reforme pentru reducerea deficitului bugetar, care depășea 9% din PIB. Măsurile au inclus creșteri de taxe, reforme administrative, modificări în sistemul de pensii și restructurări în companiile de stat.

Guvernul a vizat inclusiv eliminarea unor pensii speciale și creșterea vârstei de pensionare, reforme care au generat opoziție puternică în societate și în interiorul coaliției.

Tensiuni în coaliție și retragerea sprijinului politic

Social-democrații au devenit principalii critici ai reformelor, acuzând efecte economice și sociale negative. În final, aceștia și-au retras sprijinul politic pentru premier, ceea ce a dus la căderea Guvernului.

Analiza mai arată că disputa a fost alimentată și de pierderi electorale, precum și de nemulțumiri interne legate de echilibrul de putere din coaliție.

Ascensiunea AUR și riscurile politice

În acest context, AUR a continuat să câștige vizibilitate politică, pe fondul nemulțumirilor sociale și al instabilității guvernamentale.

Partidul este descris în analiză ca o formațiune cu discurs eurosceptic și critic la adresa sprijinului militar acordat Ucrainei, iar liderul său, George Simion, este menționat ca personaj central în actuala dinamică politică.

Sondaje citate în analiză indică o creștere semnificativă a susținerii pentru AUR, pe fondul crizei economice și al instabilității politice.

În același timp, sociologul Barbu Mateescu a declarat recent pentru „Adevărul” că AUR se află la o răscruce de imagine: riscă să-și piardă aura de partid de revoltă care l-a consacrat.

„La nivelul oamenilor care nu votează AUR, declarațiile AUR vor continua să aibă impactul știut. AUR nu-și va schimba tonul și deci nici eticheta. La nivelul Palatului Cotroceni, bănuiesc că, cel puțin prezența lui Simion la vârful partidului, e relevantă pentru definirea AUR. Având în vedere opiniile clare pe subiect ale lui Nicușor Dan, întrebările sunt bune pentru după 2028. AUR nu este în discuție pentru o guvernare, președintele fiind inflexibil aici. Deci subiectul nu prea există”, spune Barbu Mateescu.

Posibile scenarii de viitor

Analiștii citați avertizează că România ar putea intra într-o nouă etapă de instabilitate politică, în funcție de modul în care va fi format viitorul guvern.

Printre scenariile discutate se numără formarea unui guvern minoritar, organizarea de noi alegeri sau continuarea negocierilor pentru o majoritate parlamentară stabilă.

„Există acum o inițiativă de reconciliere între aceste partide sub sloganul unei ”largi coaliții europene”. Principala teamă este ca România să nu devină o nouă Ungarie, de care am scăpat după Orbán”, afirmă analista ucraineană Marianna Prisiajniuk.

Potrivit experților, o eventuală consolidare a partidelor radicale ar putea influența atât politica internă, cât și poziția României în relația cu Uniunea Europeană și Ucraina.

În ciuda tensiunilor, analiștii citați consideră că direcția pro-europeană a României rămâne dominantă, însă vulnerabilă la evoluțiile politice interne și economice.