Video DOCUMENT Decizia care vizează 1,2 milioane de români. Dragoș Pîslaru a prezentat noua lege a salarizării unitare

Schimbări radicale pentru angajații de la stat: proiectul noii legi a salarizării unitare introduce o valoare de referință de 4.325 de lei, plafonează sporurile la maximum 20% și elimină indemnizația de hrană în favoarea unui sistem de premiere a performanței. Deși Executivul dă asigurări că nicio leafă nu va scădea datorită unei clauze tranzitorii valabile până în 2031, sindicatele din sănătate și administrație resping categoric forma actuală și anunță blocarea tranșelor din PNRR.

Dragoș Pîslaru prezintă principalele măsuri din noua lege a salarizării unitare. Foto Facebook

UPDATE Exemplu de calcul pentru salariul președintelui României

Ministrul a exemplificat calculul pentru salariul președintelui României care va beneficia, conform noii grile de salarizare de coeficientul 8, acesta fiind cel mai mare și care nu ar trebui să fie depășit ca nivel de niciun alt bugetar.

„Pornind de la nivelul de referință de 4.100 lei, înmulțit cu 8 rezultă un salariu brut de 32.800 de lei, circa 19.200 de lei net, care este mai mare decât este în prezent salariul președintelui României”, a spus ministrul.

„Valoarea de referință, ca să ne încadrăm într-o anvelopă de 8 miliarde, este de 4.100 lei. Este elementul care va asigura predictibilitatea creșterii salariale în viitor. Această valoare de referință va crește ca urmare a două lucruri care se pot întâmpla. Primul va fi creșterea PIB, dacă crește PIB nominal, există spațiu să crești salariile în sectorul public, dar nu este o condiționare să crești salariile cu 6% dacă PIB crește cu 6%. Condiționarea este în sens invers: dacă nu ai creștere PIB de 6%, nu are cum să îți crească salariul cu 6%”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru.  

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE Salariul lui Dragoș Pâslaru va crește cu 2.500 de lei

Ministrul Dragoș Pîslaru a spus că, în cazul salariului său creșterea netă este de 22%, respectiv o creștere de 2.500 de lei.

El a precizat că, după ce se va aplica legea salarizării unitare, angajații nu vor avea mai puțini bani în mână decât iau acum, cu tot cu sporuri.

Ministrul a oferit câteva exemple de salarii, conform noii legi.

„Profesor universitar: plaja salarială, la salariu de bază, este între 10.592 și 15.550. Mediana este la 14.040. Va crește salariul de bază prin încorporarea diverselor lucruri la 16.400. Vom avea salariu lunar brut cu o creștere de 3%, la o mediană de 22.051. Diferențele pentru un profesor universitar vom scădea de la plaja actuală a salariului brut cuprinse între 16.025 lei și 29.018 lei la o plajă viitoare cuprinsă între 20.421 lei și 25.619 lei.

Cercetătorii științifici au fost săriți de legea 153 din 2017. Remediem acest lucru. Avem o creștere semnificativă pentru ei. Încă din 2010 trebuiau să fie asimilați cu profesorii universitari. Însă au fost săriți. Am remediat acest lucru, cercetării științifici au creșteri de 45% la salariu de bază și de 31% la salariul lunar brut. Eu nu cred că țara poate să progreseze fără să poți încuraja zona de cercetare.

Profesori cu studii superioare, vedem creșterea salariului de bază cu 17%.

Acces proiect de reformă nu este un proiect de creștere a salariilor, ci de a aduce echitate”, a spus el.

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE Calendarul reuniunilor de lucru pe tema noii legi a salarizării unice

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) organizează o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

„Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ aplicabil inițierii și adoptării actelor normative de către Guvern, ci reprezintă un demers tehnic și instituțional de fundamentare și colectare de observații, anterior înaintării proiectului în vederea inițierii procesului legislativ parlamentar.

Demersul are în vedere statutul actual al Guvernului, aflat în exercitarea interimară a atribuțiilor, cu competențe limitate, precum și necesitatea asigurării unei pregătiri adecvate a viitoarei propuneri legislative, prin dialog cu instituțiile și sectoarele vizate de reglementare”, a informat ministerul.

UPDATE Sporuri de până la 40% pentru funcționarii care lucrează la proiecte europene

Personalul din instituţiile publice implicat în implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene va putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază, conform proiectului noii legi a salarizării publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale (MMFTSS).

„Personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiect pentru proiectele finanţate din fonduri europene rambursabile/nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile/nerambursabile, beneficiază de un spor de până la 40% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare şi indemnizaţia lunară, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Acest spor se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect şi cu progresul tehnic/financiar raportat", se menţionează la articolul 15, aliniat 1, privind "Sporul pentru activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri externe".

Conform alin. (2), proiectul prevede că preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi primarii şi viceprimarii care implementează proiecte finanţate din fonduri europene pot beneficia de un spor de până la 20% din indemnizaţia lunară, în limita bugetului aprobat.

„Personalul care ocupă funcţii de demnitate publică, altele decât cele prevăzute la alin.(2), din instituţiile şi/sau autorităţile publice care implementează proiecte finanţate din fonduri europene rambursabile/nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile/nerambursabile poate beneficia de un spor cu o valoare de maximum 20% din indemnizaţia lunară, în limita bugetului aprobat cu această destinaţie, în măsura în care aceştia îndeplinesc rolul de reprezentant legal/ordonator de credite", se mai precizează în document.

Pentru fiecare proiect contractat, conducătorul instituţiei sau autorităţii publice va desemna, prin act administrativ, persoanele care fac parte din echipa de proiect, iar numărul maxim al acestora va fi stabilit prin contractul sau acordul de finanţare semnat cu autoritatea finanţatoare.

Proiectul mai prevede că echipa de proiect din cadrul instituţiei beneficiare este responsabilă pentru realizarea activităţilor prevăzute în graficul aprobat şi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate faţă de autoritatea finanţatoare. Totodată, activităţile desfăşurate de personalul nominalizat în echipele de proiect vor fi reflectate în fişa postului, conform prevederilor legale.

Potrivit documentului, coordonatorul sau managerul de proiect va aviza fişele de pontaj care atestă timpul efectiv lucrat în cadrul fiecărui proiect de către membrii echipei de proiect.

Totodată, în document se menţionează că sporurile pentru personalul implicat în proiecte finanţate din fonduri europene se acordă de la data încheierii contractului sau acordului de finanţare dintre instituţia beneficiară şi autoritatea finanţatoare, începând cu data intrării în vigoare a legii.

„Sporul se acordă numai pe perioada de implementare a proiectului, astfel cum a fost stabilită în contractul/acordul/ordinul de finanţare semnat, pe răspunderea ordonatorului de credite în cadrul căruia este organizată echipa de proiect", se mai precizează în document.

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE Ministerul Muncii a pus în dezbatere proiectul legii salarizării unitare

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare și calendarul de implementare

•  Proiect Lege
•  Proiect COEFICIENTI
•  Anexa I
•  Anexa II
• Anexa III
• Anexa IV
• Anexa V
• Anexa VI
• Anexa VII
• Anexa VIII cap I lit. B
• Anexa VIII cap I lit. J si K
•  Ierarhia functiilor rerprezentative
•  Calendar consultari

Cele mai importante prevederi din noua lege a salarizării unitare

Noua lege a salarizării unitare schimbă modul în care sunt calculate salariile în sistemul bugetar și introduce o structură unică de evaluare pentru toate funcțiile din sectorul public. Reforma este unul dintre jaloanele importante asumate de România prin PNRR și urmărește reducerea diferențelor salariale dintre instituții și domenii.

Una dintre cele mai importante modificări este introducerea unui sistem unitar de ierarhizare a funcțiilor. Toate posturile din sectorul bugetar vor fi evaluate după o metodă analitică bazată pe mai multe criterii: nivelul de cunoștințe și experiență, complexitatea activității, impactul deciziilor, capacitatea de coordonare, comunicarea, condițiile de muncă și incompatibilitățile specifice funcției.

Evaluarea va determina poziționarea fiecărei funcții într-o grilă cu 12 grade salariale. Fiecare grad va avea un interval de coeficienți salariali, pornind de la coeficientul 1 pentru funcțiile cu cea mai mică responsabilitate și ajungând până la coeficientul 8 pentru funcțiile cu cea mai mare responsabilitate din stat.

Salariile vor fi calculate prin înmulțirea acestor coeficienți cu o valoare de referință stabilită anual de Guvern. Valoarea de referință va fi propusă de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor și va depinde de evoluția economiei și de limitele bugetare. Legea prevede că majorările cheltuielilor salariale nu pot depăși ritmul de creștere nominală a PIB-ului.

Fiecărui grad salarial îi corespunde un interval de coeficienți, după cum urmează:

Noua structură salarială introduce și șase gradații de vechime pentru funcțiile de execuție. Acestea se acordă progresiv în funcție de anii lucrați. Prima majorare apare după trei ani de muncă și este de 7,5%, iar ulterior se acordă creșteri suplimentare pentru tranșele de vechime de peste 5, 10, 15 și 20 de ani.

Pentru funcțiile de conducere, gradația de vechime este inclusă direct în salariu la nivel maxim. În cazul managerilor de nivel superior, salariile vor putea fi stabilite în funcție de responsabilitate, complexitate și impactul deciziilor.

Legea stabilește și faptul că niciun salariu din sectorul public nu poate fi sub salariul minim brut pe țară. Dacă rezultatul calculului salarial este sub nivelul salariului minim, angajatul va primi automat salariul minim garantat.

Sporurile

Un capitol important îl reprezintă sporurile. Proiectul introduce plafonarea sporurilor, primelor și indemnizațiilor la maximum 20% din totalul salariilor de bază la nivelul fiecărui ordonator principal de credite. Această prevedere este una dintre cele mai contestate de sindicate, care spun că anumite categorii profesionale ar putea pierde venituri.

Există însă și excepții de la plafonare. Sporurile pentru munca de noapte, orele suplimentare, persoanele cu handicap sau anumite activități legate de fonduri europene nu intră în calculul acestui plafon.

Legea prevede sporuri speciale pentru personalul implicat în proiecte europene și gestionarea fondurilor externe. Angajații incluși în echipe de proiect pot primi sporuri de până la 40% din salariul de bază, în funcție de timpul efectiv lucrat și de progresul proiectului. Primarii, viceprimarii și alte funcții de demnitate publică implicate în implementarea proiectelor europene pot primi sporuri de până la 20%.

Pentru munca de noapte se acordă un spor de 25%, iar orele suplimentare necompensate prin timp liber vor fi plătite cu sporuri de 75% sau chiar 100% pentru activitatea prestată în zile libere și sărbători legale.

Persoanele încadrate în grad grav sau accentuat de handicap vor beneficia de un spor de 15% din valoarea de referință.

În ceea ce privește sporurile pentru condiții de muncă, acestea vor fi stabilite ulterior prin regulamente separate pentru fiecare domeniu – sănătate, educație, administrație, justiție, apărare sau cultură – după consultarea sindicatelor.

Noua lege mai prevede că Ministerul Muncii va coordona întregul proces de evaluare a funcțiilor și va verifica aplicarea unitară a metodologiei în toate instituțiile publice.

Una dintre cele mai importante schimbări este încercarea de uniformizare a salarizării în întreg sistemul public și reducerea discrepanțelor dintre diverse instituții. Tocmai această reformă a grilelor salariale și plafonarea sporurilor au generat însă cele mai mari nemulțumiri în rândul sindicatelor, care acuză lipsa consultării reale și se tem de scăderi indirecte ale veniturilor.

Sistem de premiere a performanțelor

Noua lege a salarizării unitare introduce un sistem de premiere a performanței pentru angajații din sectorul public. Instituțiile vor putea acorda premii trimestriale, semestriale sau anuale angajaților care obțin rezultate deosebite, participă la activități speciale sau au un volum de muncă semnificativ mai mare decât cel normal.

Premiile vor putea fi acordate doar după consultarea sindicatelor și în baza unor criterii stabilite prin regulamente separate pentru fiecare domeniu – educație, sănătate, administrație, justiție, cultură sau apărare.

Valoarea totală a premiilor nu va putea depăși 4% din fondul total de salarii al fiecărei instituții. În plus, premiile vor putea fi acordate pentru maximum 30% dintre angajații unei instituții, atât pentru funcțiile de execuție, cât și pentru cele de conducere.

Fiecare premiu individual va avea o valoare cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază aferent perioadei evaluate. În 2027, sistemul de premiere va fi aplicat doar pentru personalul didactic și personalul din cadrul ANAF.

Legea introduce și reguli privind protejarea salariilor după intrarea în vigoare a noii grile. Dacă un angajat va avea, conform noii formule, un salariu mai mic decât cel avut în decembrie 2026, acesta va primi o „diferență salarială tranzitorie” pentru a compensa pierderea. Această protecție va fi acordată doar dacă persoana rămâne pe aceeași funcție și în aceleași condiții de muncă și va putea fi menținută până la finalul anului 2031.

În calculul acestei diferențe nu vor fi incluse sporurile și stimulentele legate de fondurile europene.

Proiectul mai prevede obligații extinse de transparență salarială. Toate instituțiile publice vor fi obligate să publice de două ori pe an, pe site și la sediu, lista completă a funcțiilor și veniturilor salariale. Vor trebui afișate salariile de bază, sporurile, indemnizațiile, alte beneficii și baza legală pentru fiecare dintre acestea.

Instituțiile care nu respectă obligațiile de transparență riscă amenzi între 20.000 și 30.000 de lei, sancțiunile urmând să fie aplicate de Inspecția Muncii.

Noua lege introduce și reguli speciale pentru personalul din domeniul IT, comunicații și securitate cibernetică din sistemul public. Funcțiile TIC vor avea o clasificare separată, bazată pe competențe și nivelul de specializare, iar Guvernul va adopta o metodologie distinctă pentru încadrare și salarizare.

În cazul suspendării contractului de muncă, inclusiv pentru concediul de creștere a copilului, angajații își păstrează funcția și gradația salarială la revenirea în activitate. Vechimea acumulată în această perioadă va fi luată în calcul la salarizare.

Legea permite și ocuparea temporară a unor posturi vacante prin cumul de funcții în domenii considerate deficitare, precum educația, sănătatea, asistența socială sau domeniul artistic, dar numai dacă posturile nu au putut fi ocupate prin concurs.

Pentru promovări și ocuparea posturilor vacante, regula generală rămâne concursul sau examenul, iar instituțiile vor putea aproba promovări doar dacă se încadrează în bugetul de salarii aprobat.

Proiectul stabilește și procedura de contestare a salariilor și sporurilor. Angajații vor putea depune contestații în termen de 20 de zile de la comunicarea deciziei salariale, iar instituțiile vor avea obligația să răspundă în maximum 30 de zile. Dacă persoana este nemulțumită de răspuns, poate merge în instanță.

Legea introduce și sancțiuni pentru instituțiile care acordă ilegal sporuri sau depășesc plafonul de 20% pentru sporuri și alte beneficii salariale. În aceste cazuri, amenzile pot ajunge la 50.000 de lei, iar prejudiciile vor trebui recuperate. Controlul va fi realizat de Curtea de Conturi.

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE Ministrul prezintă principalele aspecte din noua lege a salarizării unitare

Ministrul interimar al Muncii a trecut în revistă calendarul discuțiilor pe tema noii legi a salarizării unitare, precizând că suntem într-un moment bun.

„Suntem în al 12-lea ceas pentru a îndeplini acest jalon esențial din PNRR.

Avem acord politic mediat de către administrația prezidențială, ca să ne asigurăm că această lege are șanse să fie trecută”, a spus oficialul.

„Pe legea asta a salarizării este foarte important să știm cât ne permitem să cheltuim. (...)

Principiul salarizare egală la muncă egală este cel mai important”, a spus ministrul.

Al doilea lucru esențial este dat de stabilitate, a spus el.

Un alt obiectiv important al noii legi a salarizării ține de predictibilitate și sustenabilitate bugetară, a spus ministrul, precizând că Guvernul susține că noul sistem trebuie construit în funcție de limitele asumate privind deficitul bugetar și de capacitatea reală a statului de a susține creșterile salariale pe termen mediu. În acest context, autoritățile spun că evoluția anvelopei salariale din sectorul public ar trebui corelată cu productivitatea din mediul privat și cu ritmul economiei.

Executivul vorbește și despre nevoia de a sprijini angajații aflați la început de carieră. Una dintre ideile centrale ale reformei este creșterea atractivității pentru debutanți, printr-un sistem salarial care să îi motiveze să rămână în sistemul public.

„Noua lege promite și introducerea unor criterii mai clare privind performanța și responsabilitatea. Autoritățile susțin că actualul sistem este greu de urmărit și lipsit de coerență, din cauza numeroaselor modificări și excepții introduse în ultimii ani. În prezent, multe elemente salariale provin din reglementări vechi, din litigii sau din diferite asimilări și derogări prelungite anual prin așa-numitele „ordonanțe trenuleț”.

Guvernul afirmă că vrea să creeze un sistem unitar și predictibil, inclusiv prin readucerea administrației locale în aceeași grilă salarială. În 2017, prin Legea 153, salariile din administrația locală au fost scoase din grila unică și plafonate la nivelul indemnizațiilor viceprimarilor și vicepreședinților de consilii județene. Noul proiect încearcă să reintegreze aceste salarii într-un sistem comun”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, autoritățile invocă și existența unor discrepanțe salariale mari între funcții similare. Potrivit explicațiilor oficiale, există poziții aproape identice în sistemul public unde diferențele de salarizare sunt foarte mari, fără justificări clare.

Pentru corectarea acestor dezechilibre, Guvernul spune că a lucrat timp de doi ani împreună cu Banca Mondială la un sistem de echivalare a funcțiilor între diferitele familii ocupaționale din sectorul bugetar. Ideea este stabilirea unei ierarhii comune între profesii și domenii, astfel încât salarizarea să nu mai depindă de capacitatea anumitor sectoare de a obține majorări prin presiune sindicală sau negocieri politice separate.

Avem 151 de sporuri. Vor rămâne doar 87

Una dintre cele mai importante schimbări vizează sporurile salariale. Oficialii susțin că, în ultimii ani, sporurile au devenit o modalitate prin care au fost compensate problemele din sistemul de salarizare de bază. În prezent există 151 de tipuri de sporuri în sectorul public, iar noul proiect prevede eliminarea a 87 dintre ele.

Guvernul consideră că sporurile ar trebui să rămână excepții și nu să reprezinte regula în salarizarea bugetarilor. Din acest motiv, proiectul limitează totalul sporurilor la maximum 20% din fondul de salarii al fiecărui ordonator principal de credite.

În paralel, legea introduce un sistem de premiere a performanței. Angajații care obțin rezultate foarte bune vor putea primi bonusuri între 10% și 20% din salariul de bază. Aceste bonusuri vor putea fi acordate pentru cel mult 30% dintre angajați, iar în primul an bugetul total pentru astfel de premii va fi limitat la 4% din anvelopa salarială.

Guvernul argumentează că actuala lege a salarizării a devenit extrem de instabilă. Între iulie 2017 și octombrie 2022, Legea 153 a fost modificată prin 43 de acte normative, inclusiv prin decrete prezidențiale și decizii ale Curții Constituționale.

Executivul susține că noua lege trebuie să rămână stabilă și nemodificată pe termen lung, inclusiv pentru că reprezintă un jalon asumat de România prin PNRR. Potrivit angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene, legea ar trebui să rămână în forma adoptată timp de cel puțin cinci ani.

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE Sindicatele amenință cu plângeri la Bruxelles și blocarea tranșelor din PNRR

Noua lege a salarizării unitare provoacă deja un conflict major între Guvern și sindicate, deși proiectul nu a fost încă publicat oficial. Federații sindicale din sănătate, ordine publică și administrație anunță că vor respinge „orice formă” a legii dacă Executivul merge mai departe fără consultări reale, așa cum prevede Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Într-un mesaj transmis înaintea publicării proiectului, sindicaliștii susțin că procedura impusă prin PNRR a fost ignorată și avertizează că România riscă inclusiv blocarea unor tranșe de bani europeni dacă dialogul social nu este respectat.

„Denunțăm orice formă a legii salarizării unitare care va fi publicată astăzi”, transmit reprezentanții sindicatelor, care invocă obligațiile asumate de România în relația cu Comisia Europeană.

Noua lege a salarizării este unul dintre cele mai importante jaloane din PNRR și ar trebui să reformeze întreg sistemul de salarizare din sectorul public. Guvernul încearcă să reducă diferențele dintre diverse categorii de bugetari și, în același timp, să limiteze impactul bugetar al salariilor și sporurilor.

Executivul susține că nimeni nu va pierde la salariu și că reforma va face sistemul mai echitabil. În paralel însă, sindicatele se tem că plafonarea sporurilor și modificarea grilelor salariale vor duce, în realitate, la scăderi de venituri pentru anumite categorii de angajați.

Potrivit sindicatelor, obligația consultării partenerilor sociali este prevăzută explicit în Componenta 14 – Bună Guvernanță din PNRR și este legată juridic de Jalonul 449. Sindicaliștii spun că documentele asumate de România tratează consultarea nu ca pe o simplă formalitate, ci ca pe o condiție obligatorie pentru validarea reformei de către Comisia Europeană.

Aceștia afirmă că Ministerul Muncii avea obligația să transmită drafturile legii și grilele salariale către confederațiile sindicale înainte de publicarea oficială și să organizeze negocieri sectoriale cu reprezentanții din sănătate, educație, administrație și ordine publică.

În plus, reforma trebuia construită pe baza unor analize tehnice și modele matematice privind impactul bugetar și noile ierarhii salariale. Sindicatele amintesc că Banca Mondială a oferit asistență tehnică pentru elaborarea noii legi, inclusiv pentru recalibrarea raportului dintre salariile cele mai mici și cele mai mari din sistemul public.

Una dintre variantele discutate prevede reducerea acestui raport la 1 la 8. Sindicaliștii susțin însă că nu au avut acces complet la calculele și modelele tehnice folosite pentru elaborarea noilor grile salariale.

Tensiunea este amplificată și de posibilitatea unor plângeri oficiale la Bruxelles. Sindicatele avertizează că, potrivit regulilor din PNRR, Comisia Europeană nu verifică doar conținutul legii, ci și modul în care aceasta a fost negociată și adoptată. Dacă procedura de consultare este considerată insuficientă, jalonul poate fi declarat neîndeplinit, iar România ar putea pierde sau întârzia accesul la anumite fonduri europene.

Mai multe organizații sindicale, inclusiv Sanitas și Cartel Alfa, au criticat deja lipsa dialogului social și au cerut dezbatere reală înainte de adoptarea proiectului.

Publicarea legii ar putea deschide una dintre cele mai tensionate negocieri dintre Guvern și sindicate din ultimii ani. Angajații din sectorul public cer acces complet la drafturile legii, negocieri reale pe fiecare domeniu și garanții că veniturile nu vor scădea. De cealaltă parte, Guvernul este presat de termenele din PNRR și de necesitatea reducerii deficitului bugetar.

În acest moment, disputa nu mai este doar despre salarii, ci și despre relația României cu Comisia Europeană și despre riscul pierderii unor fonduri importante din PNRR.

Știrea inițială

Surse politice susțin că partidele au ajuns la un acord pentru aprobarea legii până la 1 iulie.

Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și vizează peste 1,2 milioane de angajați din sectorul public.

Potrivit draftului aflat în analiză, reforma salarizării urmărește reducerea diferențelor dintre salariile din sistemul bugetar și limitarea sporurilor acordate în prezent.

Una dintre cele mai importante modificări propuse este reducerea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public, de la 1 la 12 în prezent, la 1 la 8.

Proiectul prevede și stabilirea unui salariu de bază de referință de 4.325 de lei pentru sistemul public.

În același timp, Guvernul analizează limitarea sporurilor și primelor la maximum 20% din salariul de bază, față de plafonul actual de 30%.

O altă măsură aflată în draft este eliminarea indemnizației de hrană, beneficiu acordat în prezent unei mari părți a angajaților din sectorul public.

În schimb, proiectul introduce posibilitatea acordării unui premiu de performanță de până la 30% din salariul de bază, măsură prin care Executivul susține că vrea să stimuleze eficiența și performanța în administrație.

Draftul menține însă sporul de 40% pentru gestionarea proiectelor cu fonduri europene. Acesta ar urma să fie acordat în continuare atât funcționarilor publici implicați în astfel de proiecte, cât și aleșilor locali, inclusiv primarilor și președinților de consilii județene.

Noua lege a salarizării unitare este una dintre reformele asumate de România prin jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență și reprezintă una dintre cele mai sensibile teme pentru sectorul bugetar, în condițiile în care modificările propuse pot afecta direct veniturile angajaților din administrație, sănătate, educație și alte instituții publice.