Comisia Europeană deschide trei proceduri de infringement împotriva României

0
0
Publicat:

Comisia Europeană a deschis formal trei proceduri de infringement împotriva României pe mobilitate și transport, pe stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital și pe sănătate și siguranță alimentară.

FOTO Pixabay
FOTO Pixabay

Comisia Europeană a constatat neîndeplinirea obligațiilor țării pe trei domenii: mobilitate și transport; stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital; sănătate și siguranță alimentară

Mobilitate și transport

Comisia Europeană a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, trimițând scrisori de punere în întârziere Franței și României, solicitându-le să alinieze legislația națională la legislația UE privind siguranța infrastructurii. Directiva 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2019/1936, stabilește măsuri menite să ia în considerare siguranța utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor (pietoni, bicicliști și motocicliști) în toate procedurile de siguranță rutieră, de la evaluarea inițială a impactului noilor proiecte rutiere până la inspecțiile periodice ale infrastructurii construite. Franța nu a transpus în totalitate aceste dispoziții.

În plus, directiva prevede tratarea celor mai periculoase secțiuni de infrastructură identificate în cadrul evaluării siguranței rutiere la nivelul întregii rețele, prin inspecții aprofundate și măsuri corective planificate; de asemenea, directiva impune acordarea unei atenții speciale lizibilității și detectabilității semnelor și marcajelor rutiere de către șoferii umani și sistemele de asistență automată.

România nu a transpus încă în mod corect aceste dispoziții. Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere Franței și României.

Stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital

Comisia Europeană a decis astăzi să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, trimițând scrisori de punere în întârziere către Belgia, Grecia, Spania Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia și România pentru că nu au adoptat și nu au notificat Comisiei măsurile de transpunere în legislația națională a modificărilor aduse Directivei privind caracterul definitiv al decontării (Directiva 98/26/CE) și celei de a doua directive privind serviciile de plată (Directiva (UE) 2015/2366), care au fost introduse prin Regulamentul privind plățile instantanee (Regulamentul (UE) 2024/886).

Aceste modificări au scopul de a permite anumitor tipuri de prestatori de servicii de plată nebancari, cum ar fi instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică, să devină participanți la sistemele de plăți desemnate în temeiul Directivei privind caracterul definitiv al decontării.

Modificările garantează că acești prestatori de servicii de plată nebancari pot efectua decontări de plăți într-un mod eficient și competitiv atunci când furnizează clienților lor servicii precum plățile instantanee.

Sănătate și siguranță alimentară

Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, trimițând României o scrisoare de punere în întârziere (INFR(2025)2146) pentru nerespectarea Regulamentului privind produsele fitosanitare („PPPR”), Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

România a acordat în repetate rânduri autorizații de urgență pentru produse fitosanitare care conțin substanțe neonicotinoide, contrar PPPR.

Neonicotinoidele sunt un grup de insecticide care pot fi dăunătoare pentru polenizatori, inclusiv pentru albine.

În 2018, Comisia a adoptat, în temeiul PPPR, regulamente de punere în aplicare care interziceau în mod expres utilizarea în aer liber a trei dintre acestea, și anume imidacloprid, clotianidină și tiametoxam.

În pofida avertismentelor repetate din partea Comisiei, România a acordat, în total, 12 autorizații temporare de urgență în temeiul articolului 53 alineatul (1) din PPPR, în 2023 și 2024, pentru utilizarea în aer liber a imidaclopridului și a tiametoxamului pentru semințele de cereale, porumb și floarea-soarelui.

Deși autorizațiile de urgență sunt o posibilitate pentru statele membre în temeiul PPPR în cazul unui pericol grav care nu poate fi controlat prin alte mijloace rezonabile, o hotărâre preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene din ianuarie 2023 a clarificat că autorizațiile de urgență pentru tiametoxam sau imidacloprid pentru tratarea semințelor care urmează să fie semănate în aer liber sunt excluse în lumina restricțiilor explicite prevăzute în regulamentele de punere în aplicare din 2018.

Comisia consideră că autorizațiile de urgență acordate de România sunt, prin urmare, contrare PPPR, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție. Acordarea autorizațiilor de urgență poate fi considerată o practică persistentă a autorităților române. În plus, autoritățile române nu au indicat niciun plan de a înceta acordarea autorizațiilor în cauză pentru perioadele viitoare de însămânțare.

România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate. 

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite