Prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu. Președintele Comisiei Juridice: Amendamentele mi-au fost comunicate pe mail
0Senatul a adoptat un proiect de lege pentru modificarea Codului Penal, parte din jaloanele din PNRR, una dintre prevederi fiind impunerea unui prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu. CCR recomandase stabilirea unui prag, nu și valoarea acestuia.
„Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, arată amendamentul depus de grupurile parlamentare ale PSD, PNL și UDMR.
Un alt amendament prevede: „Dispozițiile prevăzute la alin (1) privind condiția ca paguba să fie mai mare sau egală cu 250.000 lei nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune de abuz în serviciu ori de neglijență în serviciu într-un interval de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare”.
Senatul este primul for sesizat, proiectul urmând să meargă apoi la dezbateri în Camera Deputaților. Curtea Constituțională a cerut ca în lege să fie prevăzut un prag pentru abuzul în serviciu, dar nu a indicat care să fie valoarea.
Proiectul adoptat de Guvern, trimis la Parlament în decembrie 2022, nu a prevăzut un prag pentru abuzul în serviciu, așa cum ceruse Curtea Constiuțională, care nu indicase însă un cuantum pentru acest prag.
La neglijența în serviciu, același prag
Suma de 250.000 de lei a fost menținută și la articolul referitor la neglijența în serviciu. Pe de altă parte, în cazul în care sunt acțiuni similare acțiunii de abuz în serviciu, dar unde paguba e mai mică de 250.000 de lei, aceasta intră la categoria „răspunderii contravenționale”.
Proiectul de lege a trecut cu 78 de voturi pentru, adică ale PSD, PNL și UDMR, în timp ce senatorii neafiliați și cei ai USR s-au opus. Aleșii AUR s-au abținut la vot.
Proiectul în care a fost prinsă această prevedere referitoare la pragul pentru abuzul în serviciu și neglijența în serviciu este unul dintre cele care vor fi evaluate în cadrul PNRR, alături de cel pentru Codul de Procedură Penală. Proiectul inițial a plecat de la Guvernului României, fiind asumat de Ministerul Justiției.
Modificarea Codului Penal face parte din jaloanele din cererea de plată numărul trei, care ar trebui să fie trimisă cel târziu în luna iunie. Din această cerere de plată mai face parte și reforma pensiilor speciale, trecută de Senat, tot cu scandal, miercuri.
Dezbaterile finale și forma pentru promulgare vor fi făcute la nivelul Camerei Deputaților începând cu săptămâna următoare.
Reacţiile partidelor
O reacție a venit și din partea europarlamentarului Rareș Bogdan, care a precizat că PNL nu susține introducerea unui prag pentru abuz în serviciu.
„Să ne amintim că CCR, care a blocat de două ori tăierea pensiilor speciale, a stabilit introducerea unui prag, fără să spună cuantumul acestuia. Acest prag poate fi de 5 lei (1 euro), respectând astfel decizia CCR, care are caracter obligatoriu, dar fără să ne îndreptăm spre pragul de tristă amintire, dintr-o epocă ce trebuie condamnată”, a punctat Rareș Bogdan.
Liberalul a cerut „imperativ din Camera Deputaților să corecteze varianta votată în această dimineață în camera superioară”: „ De la Guvernul României, propunerea legislativă a plecat fără prag, ca să fie lucrurile foarte clare. Valoarea de referință de 250.000 de lei vine din zona legislației care reglementează evaziunea fiscală”.
„Trebuie spus foarte clar, însă, că orice faptă sub valoarea pragului, oricare va fi limita stabilită în Camera Deputaților, constituie contravenție și se sancționează cu amendă și recuperarea integrală a prejudiciului. Acum 5 ani am ieșit în stradă, alături de milioane de români, pentru a protesta împotriva OUG 13. Vă asigur că nici eu, nici PNL nu ne-am schimbat. Nu ne călcăm principiile în picioare și deciziile luate atunci!Marți, în primul BPN al partidului, vom lua și o decizie foarte clară în acest sens, iar colegii din Camera vor face ceea ce trebuie, pentru a demonstra că PNL luptă pentru justiție, nu pentru corupție”, a explicat Rareș Bogdan.
Contact de „Adevărul”, senatorul PSD Dănuț Cristescu, membru în Comisia Juridică din Senat, a precizat că pragul stabilit poate suferi modificări la dezbaterile din Camera Deputaților. De asemenea, acesta a punctat că pragul „putea fi mai mic”.
„Din punctul meu de vedere orice prejudiciu se poate recupera. (..) În vechiul cod penal exista o sancțiune administrativă, din păcate în noul cod penal nu mai există. Aici, da, putem să discutăm, poate pragul putea fi mai mic. Se pare că ministerul Justiției și cel care l-au făcut au considerat că acest prag este, pentru că inițiativa nu a plecat de la noi, parlamentarii, nu este semnată de mine sau de alții. Este o Ordonanță de Urgență care a venit la aprobare prin lege.
Aici, se poate discuta (nr: referitor la prag). Se poate modifica, se pot face amendamente în sensul ăsta și se poate discuta. Și din punctul meu de vedere cred că putea fi mai mic, dar sigur specialiștii din ministerul Justiției au mai multe date decât noi”, a explicat senatorul PSD pentru „Adevărul”.
Președintele Comisiei Juridice din Senat, senatorul liberal Niculescu Țâgârlaș Cristian-Augustin , susține că decizia referitoare la pragul de 250.000 de lei a fost una politică, stabilită de coaliția de guvernare.
„Există o practică a CCR care este unitară prin care infracțiunile care au prejudiciu trebuie sa aibă și o limită clară. Decizia este una politică si a fost luată duminică seara de către coaliție, amendamentele au fost prezentate luni. Nu stiu cine a propus pragul, a fost decizie a coaliție, pe care noi am aplicat-o. Nu cunosc detalii discuțiilor între cei trei lideri ai coaliției. Am primit o decizie politică pe care ne-am asumat-o și analizat-o foarte bine.
Mi se pare normal dacă Senatul a aprobat un asemenea prag să fie susținut același argument și în Camera Deputaților, având în vedere că a fost o decizie politică luată în Coaliție. Amendamentele ne-au fost comunicate pe mail, de la partid, nu de la altcineva. Acestea au fost discutate și cu domnul Cazanciuc, noi le-am predat mai departe și celorlalți din comisie. A venit într-o anumită formă și au fost modificate puțin în Comisie. Așa a venit cu pragul de 250.000 de lei”, a explicat acesta, într-o intervenție pentru Digi24.
O părere diferită are Raluca Turcan, fost ministru al Muncii din partea PNL. Aceasta susține că pragul decis astăzi este „o greșeală care trebuie corectată”.
„Pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu este o greșeală care trebuie corectată la Camera Deputaților. Există două decizii ale CCR care prevăd că este nevoie de un “prag valoric al pagubei” şi o “anumită intensitate a vătămării” dar SOLUȚIA este să fixăm un plafon modic”, a transmis Raluca Turcan pe Facebook.
Senatoarea AUR Rodica Boancă a criticat proiectul de lege.
„O tâmpenie, o prostie. Este un abuz în sine, pentru că abuz în serviciu poți să comiți și cu 5 bani. Orice este din bunul public pe care tu îl folosești altfel decât este prevăzut legal este abuz de putere. Să institui o limită este dincolo de orice imaginație a normalului. Abuzul este abuz”, a precizat Boancă, pentru Adevărul, menţionând că CCR va declara neconstituţională legea.
Critici au venit şi din partea USR, formaţiune care a propus ca prag salariul minim pe economie.
”Ce reprezintă pentru îmbuibații din PSD PNL 50.000 de euro?… O nimica toată. Iohannis și Predoiu desăvârșesc ce a început în 2017 Dragnea”, a spus Stelian Ion, fost ministru USR al Justiţiei.
Se încarcă comentariile...
