Celularele - bruiate cu 15 minute inainte de sosirea presedintelui Bush in Piata Revolutiei

Piata Revolutiei, locul unde cateva zeci de mii de romani s-au strans pentru a-l vedea si asculta pe presedintele George Bush, a fost compartimentata in doua categorii: periferia - unde putea intra

Piata Revolutiei, locul unde cateva zeci de mii de romani s-au strans pentru a-l vedea si asculta pe presedintele George Bush, a fost compartimentata in doua categorii: periferia - unde putea intra oricine si "zona 0" - mai aproape de tribuna oficiala si destinata celor cu invitatii albastre, adica activistilor si membrilor PSD. Aceeasi impartire pe zone a marcat si starea de spirit a celor prezenti: mai apatici, perifericii au venit, au vazut si au inceput sa plece chiar din timpul discursului presedintelui american, pentru a evita aglomeratia, iar activistii, mai vioi, au stat pana la sfarsit, aplaudand, scandand, fluturand stegulete. In momentul in care numarul celor care - din motive de ploaie intetita sau pentru a evita aglomeratia - au dorit sa plece din timpul discursului a devenit foarte mare, fortele de ordine au facut baraje, interzicand iesirea, pret de 15 minute. Problema s-a rezolvat insa in binecunoscutul stil romanesc al huiduielii si fortarii barajului - experimentat de cateva ori din decembrie 1989 incoace -, jandarmii fiind practic neputinciosi in fata multimii dornice de... libertate: "A fost frumos, dar daca stiam ca ne blocheaza aici, mai bine nu veneam" - au fost cuvintele care exprimau starea de spirit a celor care au venit din proprie initiativa, constienti de faptul ca momentul pe care l-au trait este unic si nu au vrut sa-l piarda. O alta nemultumire a fost legata de faptul ca oamenii simpli nu au putut sa ajunga sub nici o forma in zona activistilor: "Am auzit ca s-ar fi dat de dimineata cateva invitatii, dar nu am stiut, ca as fi venit sa iau si eu. Important e insa ca l-am vazut pe Bush, fie si pe ecranul asta mare, parca e altfel decat la televizor". Dintre cei veniti voluntar in Piata Revolutiei, cateva categorii au fost mai bine reprezentate: tinerii, familii cu un nivel material batand spre clasa mijlocie, care si-au adus copiii, si, nu in ultimul rand, minoritatea roma. Nu au lipsit nici pensionarii, veniti in special pe la orele 14,30-15, bucurosi sa-i vada si pe Bush, si pe nea Nelu. Masurile de protectie luate la intrarea in perimetrul Pietei Revolutiei au fost dublate si in interior, atat prin delimitarea zonelor prin gardurile mobile pazite de cordoanele de jandarmi, cat si prin "infiltrarea" unor agenti imbracati civil, romani si americani, care comunicau din priviri si care - in pofida ploii si frigului - se incapatanau sa nu-si schimbe locul. Un alt element de protectie se refera la faptul ca, in scurta perioada de timp (maximum 15 minute) cuprinsa intre plecarea de la Cotroceni a delegatiei americane si sosirea in Piata Revolutiei, frecventele telefoanelor mobile au fost bruiate, aparatele nemaiavand practic semnal.