Cel mai „liberal” dintre primarii PSD explică cum a făcut reformă, deși legea administrației nu-l obliga

Cu un număr de 1,27 milioane de bugetari, dintre care aproximativ 464.000 doar în administrația locală, România are nevoie să își recalibreze aparatul public pe fondul presiunilor tot mai mari asupra bugetului de stat. În timp ce multe primării supradimensionate sunt nevoie în aceste zile să își reducă numărul de angajați ca urmare a reformei administrației asumate de Guvern în Parlament, primarul PSD al orașului Pucioasa, Dâmbovița, Constantin Ana, susține că astfel de schimbări nu mai pot fi amânate, subliniind că administrațiile locale trebuie să își eficientizeze activitatea și să își crească veniturile proprii. Într-un interviu acordat „Adevărul”, edilul explică de ce a redus schema de personal deși legea nu îl obliga să o facă, cum încearcă să lărgească baza de impozitare și de ce consideră că dezvoltarea economică și atragerea investițiilor sunt singurele soluții prin care orașele mici pot deveni mai puțin dependente de bugetul de stat.

Constantin Ana, primar al orașului Pucioasa (Dâmbovița). FOTO: Facebook

Adevărul: Pucioasa a fost cunoscută de-a lungul timpului ca stațiune balneoclimaterică. Cum ați descrie astăzi orașul?

Constantin Ana: Pucioasa este un oraș cu o istorie foarte frumoasă și, sper eu, cu un viitor la fel de frumos. E adevărat că, în ceea ce privește prezentul, încă suntem departe de ceea ce ne-am propus să devenim. Vă spun sincer că, atunci când am ajuns la Primărie, în urmă cu zece ani, mi-am pus o întrebare simplă: ce aș căuta eu, ca turist, în Pucioasa?

Ușor-ușor am început să construim răspunsul la această întrebare. Au apărut tot mai multe locuri frumoase și atractive, astfel încât astăzi putem spune că suntem o destinație potrivită măcar pentru un turism de weekend. Suntem încă departe de obiectivul nostru, dar lucrăm intens.

Am fost una dintre puținele localități care au rămas consecvente Masterplanului de Turism lansat de Guvern în 2017. Avem un proiect european aflat în evaluare, în valoare de aproximativ 140 milioane de lei, pentru construirea de la zero a unei baze moderne de tratament pe Dealul Moțăianu, acolo unde se află și sursa de apă sulfuroasă.

Din păcate, am constatat în acești ani că sprijinul pentru turism este, de multe ori, doar un slogan. Tot sper însă că vom avea un program multianual serios, care să fie și respectat. Chiar zilele acestea am avut o întâlnire la Eforie cu reprezentanții stațiunilor balneare de interes național, pentru a identifica noi surse de finanțare și posibilități de dezvoltare.

Mai avem însă o problemă majoră, și anume accesibilitatea zonei. Astăzi sunt semnate două contracte importante de lucrări: varianta ocolitoare Pucioasa-Fieni și modernizarea DN71. Se fac eforturi susținute atât din partea Ministerului Transporturilor, cât și a constructorilor, pentru modernizarea tronsonului care va lega varianta ocolitoare de centura municipiului Târgoviște, la patru benzi. Aceste investiții vor reduce timpul de deplasare și vor face zona mult mai accesibilă.

Pe lângă acestea, avem deja două parcuri, unul construit de la zero și unul complet reabilitat. Amenajăm o zonă de agrement pe malul râului Ialomița, pe care sperăm să o recepționăm în curând. A început și construcția unui bazin de înot acoperit, iar prin proiectele de regenerare urbană și infrastructură verde-albastră vom transforma mai multe zone ale orașului în spații moderne de agrement.

În paralel, investim și în calitatea vieții locuitorilor. Avem șapte proiecte pentru modernizarea spitalului, lucrăm la școli, am finalizat toate creșele și grădinițele din proiectele aflate în derulare, iar aproximativ 74 de străzi sunt în reabilitare. Extindem iluminatul public modern, construim un parc fotovoltaic pentru consum propriu și încercăm să facem din Pucioasa un loc în care oamenii să se întoarcă acasă cu plăcere.

Avem deja 48 de locuințe sociale atribuite, iar până la sfârșitul lunii august vom finaliza alte 48 de locuințe moderne pentru tineri. Astăzi semnăm și autorizația de construire pentru încă 24 de apartamente ANL. Cred că suntem printre puținele localități din România care mai construiesc locuințe pentru tineri. Lucrurile se mișcă. Poate nu atât de repede pe cât ne-am dori, dar mergem înainte.

Sunteți cunoscut ca un primar care promovează reforma în administrație. Când v-ați dat seama că administrația locală avea nevoie de o schimbare profundă?

Din prima zi în care am candidat la Primărie. Sigur că lucrurile nu au mers exact cum mi-am imaginat, pentru că am găsit o structură foarte greoaie. Exista o societate comercială a Primăriei, supradimensionată, care făcea de toate și, până la urmă, nimic foarte bine. A trebuit să o reorganizăm.

O parte dintre oamenii care lucrau acolo și prestau servicii pentru Primărie au fost aduși, prin concurs, în aparatul propriu. Am reorganizat instituția și am încercat, în același timp, să reducem cheltuielile și să creștem baza de impozitare.

În timp, restructurarea s-a produs și natural, pentru că multe persoane au ajuns la vârsta pensionării. Am mutat oameni dintr-un compartiment în altul și, de ceva vreme, nu mai facem angajări, ci redistribuim personalul astfel încât instituția să funcționeze.

Din luna viitoare vom începe un proces care poate nu va fi foarte plăcut la început, dar este absolut necesar și legal: recalcularea masei impozabile.

Vom începe chiar cu strada pe care locuiesc eu. Cred că o treime dintre proprietățile din Pucioasa nu sunt corect impozitate, pentru că nu au fost declarate sau măsurate corect. Noi am realizat o cartografiere 3D a întregului oraș. Astăzi avem măsurată fiecare clădire, fiecare imobil, cu regim de înălțime, volum și suprafață.

Vom încerca astfel să îi aducem în legalitate pe toți cei care sunt la limita legii în privința construcțiilor. Oamenii vor intra în legalitate, iar taxele și impozitele vor reflecta realitatea.

Toate aceste taxe trebuie folosite eficient. În 2026, taxele și impozitele locale plătite de persoanele fizice ne ajung, în mare parte, doar pentru funcționare și pentru cofinanțarea proiectelor. Investițiile propriu-zise sunt realizate aproape exclusiv din fonduri europene sau guvernamentale.

Vă spun cu satisfacție că, dacă verificați contractele de finanțare semnate de orașele din România, Pucioasa se află de luni bune în top la atragerea fondurilor europene.

Dincolo de această recalculare a bazei de impozitare, ce alte măsuri aveți în vedere pentru creșterea veniturilor la bugetul local?

Am avut discuții, înainte de schimbarea Guvernului, în cadrul Asociației Orașelor din România și cu Ministerul Dezvoltării, pentru ca, începând cu 2027, orașele mici și mijlocii să beneficieze de programe speciale pentru dezvoltarea capacităților economice.

Vorbim despre sprijin pentru parcuri industriale, investiții în turism sau alte investiții adaptate specificului fiecărei zone.

Eu cred însă că cel mai mult ne va ajuta accesibilizarea orașului. Investițiile realizate de CNAIR și Consiliul Județean vor face Pucioasa mult mai atractivă pentru investitori. Avem încă zone nevalorificate și foste platforme care pot fi transformate în capacități de producție, ceea ce înseamnă locuri de muncă și venituri mai mari la buget.

Vom relua și schema de facilități fiscale pentru investitori. Timp de 3 ani, cei care investeau în Pucioasa beneficiau de reduceri între 25% și 100% la taxele și impozitele locale, în funcție de investiție și de numărul locurilor de muncă create. Programul a expirat acum doi ani și vrem să îl reluăm.

Anul trecut a fost unul foarte dificil. De la o lună la alta nu știam dacă vom putea plăti iluminatul public sau utilitățile. A fost un an cumplit. Anul acesta am reușit să ne revenim.

Ați redus și aparatul administrativ al Primăriei. Câți oameni au plecat și cum s-a făcut această reorganizare?

Noi am fi făcut această reorganizare oricum. Ordonanța Guvernului nu ne ajuta cu nimic, pentru că eram deja sub plafonul prevăzut de ea.

Nu am făcut concedieri. Au plecat oamenii care au ieșit la pensie, iar posturile au fost acoperite prin redistribuirea personalului rămas. Mai avem încă două persoane care vor ieși la pensie până la sfârșitul anului și încercăm să funcționăm cu aceiași oameni, fără să afectăm calitatea serviciilor oferite cetățenilor.

Practic, reducerea aparatului administrativ s-a produs natural. Noi nu eram supradimensionați.

Deci nu au existat concedieri propriu-zise?

Nu. Au fost persoane pe care le-am sfătuit să iasă la pensie atunci când îndeplineau condițiile. Au existat și pensionări anticipate. Oamenii au înțeles situația și am reușit astfel să păstrăm instituția funcțională și eficientă.

Avem însă o problemă pe care puțină lume o vede. De trei luni scoatem la concurs un post în domeniul achizițiilor publice și nu vine nimeni. Salariile din administrația locală nu sunt atât de mari pe cât se spune și nu poți convinge un specialist din mediul privat să vină în sistemul public.

Programul oficial se termină la ora 16.00, dar, dacă veniți la Primărie la ora 18.00, veți găsi încă oameni la birou. Volumul de muncă este foarte mare.

Am pierdut profesioniști care au plecat în alte instituții ale statului, unde au obținut salarii mai bune. În momentul în care am început reorganizarea, le-am spus oamenilor că sunt liberi să își caute alte locuri de muncă înainte de orice schimbare. Așa a început, de fapt, acest proces.

La Primărie se muncește mult și salariile sunt relativ mici. În contextul dezbaterilor despre legea salarizării, aproape că ne este rușine să mai explicăm realitatea.

Nu este normal ca un manager de spital din subordinea unei primării să câștige mai mult decât primarul. Dacă stăm bine să ne gândim, o asistentă medicală cu vechime și gărzi poate ajunge să aibă un salariu mai mare decât primarul.

Primarii sunt permanent prezentați drept privilegiati, însă au responsabilitatea unor bugete de sute de milioane de lei. Salariul primarului stabilește practic plafonul pentru întreg aparatul administrativ. Dacă remunerația este limitată, și posibilitatea de a atrage specialiști este limitată.

Pe de altă parte, nici majorarea salariilor nu este o soluție simplă. Am ajunge din nou în situația în care o parte prea mare din buget ar merge pe plata salariilor.

Mai există și un aspect foarte important. În schema de personal a primăriilor intră și însoțitorii persoanelor cu handicap grav. La Pucioasa avem aproximativ 70 de astfel de angajați, adică aproape tot atâția câți sunt și în aparatul propriu al Primăriei. Cine vede doar cifra totală spune imediat că Primăria este supradimensionată.

Nu este așa. Este o obligație legală impusă de stat. În plus, statul nu decontează integral aceste cheltuieli, ceea ce pune o presiune suplimentară pe bugetele locale.