Ce spunea Eduard Hellvig în plin scandal Udrea-Coldea despre „controlul democratic“ al SRI

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Eduard Hellvig Foto Mediafax

Europarlamentarul PNL Edurad Hellvig, propus de preşedintele Klaus Iohannis pentru şefia SRI, scria, pe blogul de pe adevarul.ro, că „interesul naţional cere instituţii puternice, funcţionale, aflate sub un permanent şi eficient control democratic“, exact problema cu care se confruntă astăzi serviciile române de informaţii, slab controlate de către comisiile parlamentare.

Eduard Hellvig, propunerea preşedintelui Kalus Iohannis pentru şefia SRI, şi-a expus de mai multe ori părerea, în calitate de eruoparlamentar, despre controlul instituţiilor cheie în stat, dar şi despre probleme ce ţin de securitate. Spre exemplu, chiar la începutul acestei luni, Eduard Hellvig scria pe blogul personal, dar şi pe blogul de pe adevarul.ro, că „niciun partid, nicio instituţie şi cu atât mai puţin un grup de interese ori vreo grupare infracţională nu au dreptul să exercite o influenţă prea mare în societate şi să nu fie supuse unui control“.

„În frenezia ori, după caz, spaima provocată de acţiunile Justiţiei, există riscul vulnerabilizării unor instituţii şi al relativizării unor coordonate legale, sub diverse pretexte. Dincolo de emoţii şi interese, trebuie să prevaleze întotdeauna interesul naţional. Iar interesul naţional cere instituţii puternice, funcţionale, aflate sub un permanent şi eficient control democratic, instituţii care să acţioneze – în plan judiciar pentru extirparea tumorii infracţionale, în plan politic pentru schimbări sistemice profunde şi în plan guvernamental pentru relansarea economică. Niciun partid, nicio instituţie şi cu atât mai puţin un grup de interese ori vreo grupare infracţională nu au dreptul să exercite o influenţă prea mare în societate şi să nu fie supuse unui control. În faza de devoalare a unor astfel de derapaje chiar în interiorul unor instituţii fundamentale, suntem obligaţi să activăm toate mecanismele de asigurare a controlului democratic şi legal şi, acolo unde e nevoie, să acţionăm pentru eficientizarea lor“, nota Hellvig pe blog, cu doar câteva săptămâni înainte să fie propus pentru conducerea contraspionajului românesc.


De asemenea, Edurd Hellvig vorbea şi despre „domnia legii – premisa descătuşării energiilor“, pledând pentru o schimbare la faţă a Parlamentului. „Înţelegem, în aceste zile, ce riscuri majore pentru statul român au fost evitate datorită efortului de voinţă al cetăţenilor. De aceea, cred că trebuie să construim pe baze sănătoase un sistem prevăzut cu anticorpii necesari pentru a nu mai fi posibilă întovărăşirea, atât de toxică, între obscurul rău famat şi sfera politică. În acest sens, pe lângă măsurile cu caracter judiciar, consider că se impune o concertare a eforturilor laturii responsabile a clasei politice pentru demararea unor schimbări legislative majore, care să vizeze în special transformarea Parlamentului în corp cu adevărat reprezentativ şi activ în promovarea intereselor cetăţenilor, în for ce îşi exercită eficient misiunea de control democratic la nivel inter-instituţional. 

Într-o postare din luna decembrie, Eduard Hellvig sublinia importanţa politicii de securitate a României, ca pieasă în puzzelul european.

„România este obligată, prin poziţia geo-strategică, să devină un vector al definirii priorităţilor euro-atlantice în regiune şi al implementării soluţiilor comune. În acest sens, se impune o atitudine pro-activă în cadrul structurilor euro-atlantice, dar şi în raport cu formulele de cooperare existente între unele state europene, cum sunt Triunghiul de la Weimar (Germania, Franţa şi Polonia) şi Grupul de la Vişegrad (în care Polonia e, de asemenea, prezentă, alături de Ungaria, Cehia şi Slovacia). România nu-şi poate permite luxul de a aştepta să fie apărată de aliaţi, la fel cum Europa, în ansamblul ei, nu-şi mai poate permite să se bazeze exclusiv pe Statele Unite.  E nevoie de un impuls major pentru industria europeană de apărare, ca parte a efortului bugetar pentru asigurarea autonomiei strategice“, arăta Helviig. La scurt timp, preşedintele Klaus Iohannis i-a chemat la Cotroceni pe liderii tuturor partidelor parlamentare şi au stabilit, împreună, că România va aloca în următorii ani 2% din PIB către Armată.

„Suntem obligaţi să procedăm la cea mai importantă întărire a apărării colective de la finalul Războiului Rece, iar României, ca vârf de lance al NATO în Est, îi revine un rol major în acest proces. E o responsabilitate majoră - ce echivalează şi cu un test de maturitate pentru decidenţii politici şi pentru societatea românească. Şi e o oportunitate istorică de a ne consolida apartenenţa la un spaţiu de valori şi norme pentru care românii şi-au demonstrat ataşamentul, prin votul din 16 noiembrie“, încheia Eduard Hellvig.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite