Eduard Hellvig

Europarlamentar

De câte ori lumea în care trăim e prinsă într-un vârtej, suntem tentaţi să ne agăţăm de un reper, moral ori istoric. Într-o societate ce trece prin chinurile asanării judiciare şi într-un context extern crispat, recursul la modele şi la istorie îşi are utilitatea sa în desluşirea sensului corect în actualele învolburări. „Cine închide ochii spre trecut e orb în faţa prezentului”, avertiza preşedintele reunificării germane, Richard von Weizsäcker.

După criza declanşată de aprecierea francului elveţian şi decizia Băncii Centrale Europene de suplimentare a lichidităţilor pentru evitarea deflaţiei, Europa se confruntă, la acest final de săptămână, cu o nouă încercare: alegerile anticipate din Grecia. O victorie a stângii radicale ar avea un puternic ecou internaţional, deschizând drumul spre putere în UE unei noi generaţii de partide anti-austeritate, dar şi poarta Zonei Euro.

A fost un an al marilor răsturnări de situaţie, al provocărilor majore, un an la capătul căruia aproape nimic din ceea ce compunea realitatea românească de la începutul lui 2014 nu mai e valabil. Acest fapt se datorează, exclusiv, românilor, care au răsturnat, prin forţa lor de mobilizare, toate calculele clădite pe suficienţa unora că democraţia poate fi redusă la apanajul maşinăriei unui partid-stat.

Partidul Naţional Liberal şi-a ales preşedintele în contextul mesajului transmis răspicat de alegători: România are nevoie de o resetare a clasei politice şi a sferei instituţionale, de punerea lor în acord cu aşteptările cetăţenilor. Partidul al cărui lider a fost ales şeful statului este primul chemat să devină promotorul „României lucrului bine făcut”, cu toate implicaţiile acestui program.

2014 va rămâne în istoria Europei drept anul celei mai grave crize de securitate după încheierea Războiului Rece. Relansarea expansionismului  rusesc, cu încălcarea fără reţineri a normelor internaţionale, ne-a arătat cât de fragilă este pacea pe continent. De aceea, avem o singură opţiune: relansarea proiectului european, ca răspuns la provocările privind apărarea comună.