Ce a făcut Guvernul Ciolacu în cele 4 luni de la învestire
0Noua echipă de la Palatul Victoria menține țara pe linia de plutire, însă fără a reuși să ducă la capăt vreuna din marile reforme, fie întârziate, fie întoarse în Parlament de CCR. În cele patru luni de la învestirea Guvernului Ciolacu, n-au lipsit nici crizele politice.
Noul Guvern, condus de Marcel Ciolacu, a trecut borna celor 100 de zile, confruntându-se cu o problemă după altă, iar în cazul marilor decizii, cu șovăieli în ducerea lor până la capăt.
Dintre reformele pe care noul Executiv a încercat să le finalizeze, niciuna nu a fost dusă la bun sfârșit. În cazul reformei pensiilor speciale, trecută prin Parlament la o săptămână de la învestire, CCR a criticat dur proiectul de lege, aproape toate amendamentele legate de magistrați, dar și unul referitor la celelalte categorii, fiind declarate neconstituționale. Acum, la aproape patru luni de la prima încercare, parlamentarii Puterii vor să treacă luni noua formă a proiectului, unde nu e exclusă o noua atacare la Curte.
Nici reforma prin care are loc interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat nu a avut mai mare succes la Curtea Constituțională. Magistrații au admis în unanimitate sesizarea Înalte Curți de Casație și Justiție, prin care s-a subliniat faptul că nu poate fi condiționat nici dreptul la pensie, prin neexercitarea dreptului la muncă, dar nici dreptul la muncă al unor categorii socio-profesionale de pensionari.
Nu în ultimul rând, proiectul de lege pentru măsurile fiscal-bugetare a fost atacat la CCR de Opoziție, având termen pe 19 octombrie. În avizul dat de Consiliul Legislativ, instituția condusă de Florin Iordache a enunțat o listă lungă de prevederi problematice, prin care inițiativa ar putea fi declarată neconstituțională. Au fost sesizate și aspecte legate de formă, după cum a menționat în repetate rânduri fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, care a evidențiat că Guvernul, în loc să-și angajeze răspunderea pe o lege cu o singură temă, a ales să atingă mai multe aspecte: fiscalitate, remunerația aparatului bugetar, guvernanța corporativă etc.âProiectul de lege a primit critici mai ales din mediul privat, în condițiile în care povara fiscală se împarte într-un mod dezechilibrat, adică raportul atragere a veniturilor fiind de 85% de la mediul privat, iar doar de 15% de la angajații statului.
O bilă albă: noua tranșa de bani din PNRR
Pe lângă aceste mari reforme, Guvernul nu e nici măcar la stadiul de primă formă a proiectelor privind pensiile publice și salarizarea. Amândouă sunt întârziate prin raportare la calendarul din PNRR, primul cu peste șase luni, iar cel de-al doilea cu peste trei luni.
În schimb, Executivul a reușit să închidă negocierile pe cererea de plată numărul doi și să primească o nouă tranșă de bani. 2,76 miliarde euro a plătit Comisia Europeană statului român. Însă Executivul trebuie să tranșeze reforma pensiilor speciale, ca să poată depune cererea numărul trei, cel mai probabil singura depusă în acest an, deși fiecare stat are dreptul două pe an. Ceea ce înseamnă că prima cerere de anul viitor Guvernul va aglomera mai multe trimestre cu jaloane și ținte.
Deși suntem la jumătatea lunii octombrie, Executivul nu a venit cu vreo rectificare bugetară, lucru fără precedent în ultimii ani. Guvernul Ciucă a făcut în 2022 două rectificări bugetare, una în august, iar una în noiembrie. Cu un an înainte, în 2021, rectificarea a avut loc pe 7 septembrie, la o zi după ieșirea USR de la guvernare, iar următoarea la final de noiembrie, după învestirea Guvernului Ciucă, după aproape trei luni de criză politică. Guvernul Orban a apelat la trei rectificări bugetare în 2020, în plină pandemie, dar și an cu două rânduri de alegeri (locale în septembrie și parlamentare în decembrie).
Tensiuni politice
Noul Executiv s-a confruntat cu probleme încă din primele săptămâni. În urma scandalului generat de „azilele groazei”, din echipa guvernamentală au plecat Marius Budăi (ministrul Muncii, pe 13 iulie) și Gabriela Firea (14 iulie). Un alt moment delicat a fost legat de explozia de la Crevedia, unde autoritățile din localitate au asistat impasibile la funcționarea unui depozit de GPL, care teroretic era închis, pentru că nu mai avea licență. Unul dintre patronii firmei care se ocupau de stația GPL este fiul primarului PSD din Caracal, Ion Doldurea. Doldurea s-a autosuspendat din PSD, în timp ce primarul din Crevedia a fost exclus.
Tot pe linie politică, pe 22 septembrie, Dumitru Buzatu (șef suspendat al CJ Vaslui) a fost oprit în trafic după ce a primit 1,25 milioane lei, pentru a favoriza o firmă în derularea unui contract. Și în prezent Buzatu e arestat preventiv. Acesta a fost exclus din PSD, rămânând fără funcția de șef al organizației județene Vaslui.
Pe 5 octombrie, primarul PSD al Mioveniului, Ion Georgescu, a fost prins de DNA în timp de restituia o parte din banii primiți pentru favoriza angajarea unei persoane într-o funcție publică. Exclus imediat din PSD, Ion Georgescu este acuzat de procurori de trafic de influență, fiind în arest preventiv.
Prețurile la alimentele de bază scăzute
Printre lucrurile pe care Guvernul le-a gestionat a fost cel al prețurilor la alimentele de bază, acestea fiind scăzute cu până la 50%, după cum a subliniat Ministerul Agriculturii, în urma controalelor făcute în săptămânile ulterioare intrării în vigoare a ordonanței. În cazul nerespectării OUG-ului, autoritățile au trecut la amenzi, fiind cazul unui retailer sancționat cu un 1 milion de le la începutul lunii octombrie.
De asemenea, Guvernul a reușit să calmeze situația și pe speța cerealelor ucrainene, fiind oprită intrarea pe piață a acestora și după ce Bruxelles-ul a decis ridicarea interdicției privind importurile. Între partea română și cea ucraineană au fost discuții intense despre tranzitarea României cu cereale din țara vecină, dar mai ales pe aspectul rămânerii aici a unei părți din marfă. Statul român a adoptat OUG-ul care reglementează intrarea pe teritoriul nostru a mai multor tipuri de cereale, prin controlul strict al acestora.
Se încarcă comentariile...
