CCR a încurcat lucrurile pentru Bruxelles. Parlamentul are dreptul să intervină pe mandatul de reprezentare

Curtea Constituţională (CCR) a respins miercuri, cu majoritate de voturi, constestaţia formulată de preşedintele Traian Băsescu privind legea reprezentării României pe plan extern. Legea, în forma adoptată de Senat, prevede că, în cazul unei neînţelegeri între preşedinte şi premier privind reprezentarea României la Bruxelles, Parlamentul va decide mandatul pentru reprezentatul ţării la Consiliul European.

Preşedintele CCR, Augustin Zegrean,  a firmat că sesizarea preşedintelui Traian Băsescu este nefondată şi neîntemeiată.

Şeful statului a trimis Curţii Constituţionale (CCR), în octombrie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, care se referă la reprezentarea la Consiliul European.

În sesizarea preşedintelui se arată că unele prevederi ale legii „sunt neconstituţionale deoarece contravin Constituţiei în ceea ce priveşte dreptul Preşedintelui României, în calitate de şef al statului şi conducător al politicii externe a statului român de a emite mandate de reprezentare la Consiliul European, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive“.

Paragraful problematic

Pe scurt, şeful statului spune ca Parlamentul să nu se implice în definirea mandatului Guvernului la Consiliul European, pentru că că Preşedinţia este singura instituţie care stabileşte acest mandat. Prin decizia sa, CCR nu a aprobat cererea preşedintelui Traian Băsescu şi a respins contestaţia acestuia.

Forma iniţială a legii supusă controlului de constituţionalitate  are următorul cuprins: „Conducătorul delegaţiei României la reuniunile Consiliului European este preşedintele României sau primul-ministru al Guvernului României. Stabilirea conducătorului delegaţiei României la reuniunile Consiliului European se face prin acord între Guvernul României şi Instituţia Prezidenţială, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data reuniunii. În situaţia în care acordul nu se realizează în termen, Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, desemnează conducătorul delegaţiei României la respectiva reuniune a Consiliului European“.

Acesta este paragraful pentru care preşedintele a întors legea îbn Parlament, iar, apoi, a sesizat Curtea Constituţională. „Din analiza acestui text, remarcăm că preşedintele României îşi pierde atribuţia de a emite mandatul de reprezentare la reuniunile Consiliului European, deşi acest drept îi este conferit de Constituţie. Prin art. 18 din legea retrimisă spre promulgare, în procedura de emitere a mandatului, se interferează Parlamentul României, aspect care vine în contradicţie cu textele constituţionale menţionate. Astfel, din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi din Constituţie, preşedintele României, în calitate de şef al statului şi conducător al politicii externe a statului român, are dreptul de a emite mandate, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive", se arată în sesizare.

Prin respingerea acestei sesizări, CCr a decis că, în situaţia în care preşedintele şi premierul nu se pun de acord asupra celui care va reprezenta România la Bruxelles, Parlamentul intervine şi decide în favoarea unuia dintre ei.

CCR se contrazice

Senatul a adoptat în vara anului 2012 legea privind cooperarea între preşedintele României şi Guvern în domeniul afacerilor europene. CCR s-a pronunţat, la sesizarea unui grup de senatori, prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012, constatând că prevederile articolelor 3, 18 şi 19 sunt neconstituţionale.

În urmă cu un an de zile, CCR a decis că preşedintele reprezintă România la Consiliul European, dar îl poate delega pe primul-ministru. În ambele cazuri, preşedintele era cel care stabilea mandatul.

Pe 15 aprilie 2013 Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat din nou Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene.

Ulterior, Legea a format obiectul cererii de reexaminare înaintate de preşedintele Traian Băsescu.

În urma reexaminării legii, la data de 23 septembrie, Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene pe care, în data de 30 septembrie, Parlamentul a retransmis-o preşedintelui României în vederea promulgării.

Pe aceeşi temă:

CCR: Dispoziţii din legea privind pensiile, neconstituţionale

VIDEO Victor Ponta: „Curtea Constituţională sprijină evaziunea fiscală“

CCR a decis: Codul insolvenţei este neconstituţional