Aleșii minorităților și amendamentele controversate: cum s-a folosit Puterea de ei în ultimii ani
0Asumarea unor amendamente controversate de către aleșii minorităților, care capătă ulterior susținere parlamentară majoritară, e o tradiție mai veche, începută din „epoca Dragnea”.
Deputatul Iusein Ibram, reprezentant al Uniunii Democrate Turce din România, „a reușit” să mute atenția asupra dezbaterilor de la Comisia specială pentru legile Justiției, după câteva săptămâni în care lucrările de la aceasta nu s-au bucurat de prea mult interes, fiind dezbateri de câte până la opt ore pe zi în care nu au fost schimbări fundamentale între forma proiectelor trimise de Guvern și cea agreată de Coaliția din Parlament.
Însă amorțeala parlamentară a fost dinamitată de un amendament al lui Iusein Ibram, votat în lipsa acestuia, care dă dreptul magistraților cu cel puțin 15 ani vechime să ajungă în funcția de procuror general al Parchetului General, indiferent dacă sunt procurori sau judecători. Imediat au reacționat atât șefa Parchetului General, Gabriela Scutea, cât și șeful DNA, Crin Bologa. Scutea a precizat că articolul adoptat ar putea duce la neconstituționalitatea întregii legi privind Statutul judecătorilor și procurorilor, în timp ce Bologa a afirmat, cu subiect și predicat, că pare o prevedere cu dedicație. Pentru moment încă nu s-a dat vot pentru raportul din Comisia pentru legile Justiției, proiectul fiind încă în prima Cameră.
Însă tactica aruncării în procedură parlamentară a unui amendament controversat prin intermediul unui ales al Grupului minorităților, grup mai mereu aflat în colaborare cu cei aflați la Putere, indiferent de culoarea lor politică, este ceva mai vechi. Iar exemplele încep din „epoca Dragnea”, când Parlamentul și Guvernul erau conduse de PSD și ALDE, cu Liviu Dragnea principal decident.
Superimunitatea CCR și pensiile speciale
Unul din primele episoade privind propuneri controversate ale unui deputat al minorității, preluat de o majoritatea parlamentară, s-a derulat în perioada 2017-2018, când PSD și ALDE controlau Parlamentul. În 2017, Adnagi Slavoliub, deputat al minorităţii sârbilor, depune un proiect privind modificarea Legii CCR, aparent fără șanse, fiind semnat doar de el. Propunerea legislativă le oferea magistraţilor CCR o imunitate penală chiar mai mare decât cea a parlamentarilor.
Comparativ, senatorii şi deputaţii nu pot fi nici acum percheziţionaţi, reţinuţi au arestaţi „fără încuviinţarea Camerei din care fac parte“. Însă, coform Constituţiei, aleşii pot fi urmăriţi penal şi trimişi în judecată fără ca plenul Camerei Deputaţilor sau al Senatului să aibă vreun cuvânt de spus. Pe când magistraţii CCR urmau nici măcar anchetaţi înainte ca plenul Curţii să voteze.
Imunitatea pe care judecătorii CCR urmau să o primească era comparabilă cu cea a miniştrilor – mai extinsă decât a senatorilor şi deputaţilor. Spre exemplu, un ministru care este şi parlamentar nu poate fi urmărit penal până când Camera din care face parte nu-i ridică imunitatea. Aşa spune Legea răspunderii ministeriale, care dezvoltă o prevedere stipulată de Constituţie. Proiectul depus de Adnagi Slavoliub a trecut până la urmă de Parlament și a fost adoptat.
Mai mult, în proiectul lui Adnagi Slavoliub era și prevederea privind pensiile speciale ale magistraților CCR, în valoare de 80% din indemnizaţia brută (salariu) plus sporuri, ceea ce îi face pe aceștia printre cei mai avuți pensionari.
Secția Specială și amendamentul controversat
La primele dezbateri (primăvara lui 2021) privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiției (cunoscută și ca Secția Specială), un ales al Grupului minorităților, Ionel Stancu, a fost cel care a introdus amendamentul prin care pentru judecătorii și procurorii puteau fi arestați la domiciliu numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior, erau trecute doar perchezițiile, arestările preventive sau reținerile acestora cu acordul secțiilor.
Un alt amendament, care a dus și la scandal, a fost cel care spunea că „judecătorii şi procurorii pot fi trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”.
La acea vreme, ministrul Justiției, Stelian Ion, susținea că el nu este personal de acord cu amendamentul, dar că în rândul Puterii trebuie să existe compromis politic. Nimeni dintre partidele din coaliția de atunci – PNL, USR și UDMR - nu voia să-l susțină, așa că au convenit ca un ales al minorităților să vină cu el.
„Amnistia” plagiatorilor de doctorate
În primăvara acestui ai, reprezentantul Asociației Partida Romilor „Pro Europa”, Cătălin Zamfir Manea, a introdus un amendament prin care practic avea loc „amnistierea” plagiatorii cu doctorate, în cazul celor care le susținuseră înainte de 2011, adică de apariția noii Legi a educației. Pur și simplu amendamentul fusese lipit de un proiect privind copiii defavorizați. La presiunea publică, Manea și-a retras amendamentul
Se încarcă comentariile...
