Fără jocuri de culise pentru noua conducere a Comisiei Europene. Cum vrea Parlamentul European să fie derulate negocierile
0Parlamentul European a adoptat propunerile pentru îmbunătățirea dimensiunii democratice a alegerilor din 2024 și pentru sistemul candidaților cap de listă, pentru un plus de predictibilitate în negocierile pentru conducerea Comisiei Europene, fiind noi soluții avansate pentru șefia Executivului UE.
„Raportul, care a primit 365 voturi pentru, 175 voturi împotrivă și 71 abțineri, solicită măsuri pentru îmbunătățirea prezenței la vot la alegerile din 6-9 iunie 2024 dincolo de procentele înregistrate în 2019, care au reprezentat deja, la acea vreme, o creștere față de scrutinul anterior. Propunerea Parlamentului se concentrează pe maximizarea impactului campaniilor electorale, pe procedura post-electorală de numire a viitoarei Comisii și a președintelui acesteia, precum și pe garantarea faptului că toți cetățenii își pot exercita dreptul de vot”, arată un comunicat al Parlamentului European.
Conform sursei citate, deputații europeni solicită ca legătura dintre preferințele alegătorilor, exprimate la urne, și alegerea președintelui Comisiei să fie clară și credibilă. „Ei afirmă că procesul de numire ar trebui să depindă de asigurarea unei majorități în Parlament, astfel cum prevede Tratatul de la Lisabona, și solicită, de asemenea, să se renunțe la acordurile încheiate în Consiliul European în spatele ușilor închise. Eurodeputații doresc un acord obligatoriu între Parlament și Consiliul European, care să asigure că partidele politice europene și grupurile parlamentare încep negocierile privind un candidat comun imediat după alegeri și înainte ca o propunere să fie formulată de Consiliul European”.
Acord pentru o majoritate de cursă lungă
Candidatul cap de listă al partidului care a obținut cele mai multe locuri în Parlament ar trebui să conducă prima rundă de negocieri, iar Președintele Parlamentului ar trebui să coordoneze acest proces, dacă va fi necesar.
Mai precis, fiecare familie politică va avea desemnat din campanie un cap de listă, care ar fi varianta lor pentru șefia Comisiei Europene. Surse din PE au precizat pentru „Adevărul” că se încearcă evitarea jocurilor de culise, pentru a nu mai fi ca în 2019, când deși Manfred Weber ar fi trebuit să fie cel care conducea negocierile și să fie prima variantă pentru șefia Comisiei, din cauza opoziției lui Emmanuel Macron s-a ajuns la o soluție de compromis: Ursula von der Leyen.
Deputații europeni doresc, în același timp, un „acord de legislatură” între partidele și grupurile politice, prin care s-ar putea asigura o majoritate în Parlament, ca bază pentru programul de lucru al Comisiei. Un astfel de acord ar fi și o garanție pentru votanții europeni că alegerile vor fi urmate de acțiuni coerente.
În același document, Parlamentul îndeamnă Consiliul să adopte rapid noua lege electorală europeană și noile norme pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene, astfel încât cel puțin acestea din urmă să fie aplicabile în campania din 2024. Partidele politice naționale și cele europene ar trebui să își desfășoare campaniile conform valorilor Uniunii și să confere o vizibilitate sporită dimensiunii europene a scrutinului.
Pentru a asigura că toți cetățenii Uniunii își pot exercita dreptul de vot, statele membre ar trebui să introducă măsuri care să faciliteze accesul la informații și la secțiile de votare pentru persoanele cu dizabilități. Deputații europeni doresc și să încurajeze implicarea cetățenilor europeni aparținând unor categorii specifice, cum ar fi cei care locuiesc în altă țară UE sau într-o țară terță și persoanele fără adăpost. Alte recomandări vizează protejarea procesului electoral de ingerințe externe și interne, prin garanții și măsuri mai solide de combatere a dezinformării
Cum au votat eurodeputații români
Din partea României, europarlamentarii PPE au votat pentru noile propuneri de norme, o opțiune similară și pentru cei din Renew (USR și REPER). În schimb, cei de la PSD s-au abținut.
Se încarcă comentariile...
