Abuzurile procurorilor in acordarea mandatelor de arestare vor fi cenzurate de instanta de judecata

Ministerul Justitiei a finalizat Proiectul de modificare si completare a Codului de procedura penala, care mai are insa de obtinut avizul Ministerului de Interne si Ministerului Finantelor, inainte de

Ministerul Justitiei a finalizat Proiectul de modificare si completare a Codului de procedura penala, care mai are insa de obtinut avizul Ministerului de Interne si Ministerului Finantelor, inainte de a intra in dezbaterea Parlamentului. Noua forma a legii de procedura penala este, in fapt, o schimbare structurala (230 de puncte modificate), care corespunde exigentelor impuse de Uniunea Europeana in materie de democratizare a sistemului de drept penal. Cea mai importanta prevedere are in vedere limitarea dreptului procurorului in emiterea mandatului de arestare, care nu poate depasi o perioada de trei zile. Dupa expirarea celor trei zile, numai instanta de judecata are dreptul de a hotari daca exista suficiente probe care sa impuna cercetarea unei persoane in stare de arest. De altfel, noul Cod de procedura penala intareste ideea ca starea de arest preventiv este una exceptionala, urmarindu-se inlaturarea abuzurilor Parchetului, care si-a facut o regula din a emite mandate de arestare inainte de a strange probe sau dupa ce dosarul avea o vechime considerabila, astfel incat nu se mai putea vorbi de existenta vreunui pericol social din partea inculpatului. Sistemul emiterii mandatului de arestare de catre judecator va functiona insa impecabil abia in momentul in care se vor mai produce si alte schimbari de fond, cum ar fi preluarea de catre Consiliul Superior al Magistraturii a atributiei de propunere si numire a presedintilor de instanta - conditie absolut indispensabila pentru asigurarea independentei magistratilor. De altfel, ministrul Justitiei Rodica Stanoiu a anuntat, inca de la inceputul mandatului, ca o serie de atributii ale ministrului vor fi transferate catre CSM pentru a fi inlaturate orice interpretari legate de imixtiunea politicului in justitie. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat deja o decizie de admisibilitate in cazul Pantea vs. Romania, conform careia procurorul roman, nefiind magistrat, nu avea dreptul de a aresta. Conform specialistilor, statul roman va pierde acest proces si va fi obligat la plata de despagubiri. Mai grav este faptul ca impotriva statului roman s-ar putea indrepta mii de petitionari, care - incepand din anul 1994 - au fost arestati preventiv. O alta prevedere importanta este cea conform careia solutiile de netrimitere in judecata (adica vestitele NUP-uri si SUP-uri) vor putea fi atacate de victime, care se pot adresa instantelor de judecata. De altfel, Curtea Constitutionala s-a pronuntat deja in acest sens, dar nu era definita procedura de solutionare a acestor plangeri. In noul Cod de procedura penala se prevad masuri de protectie a martorilor, care merg de la atribuirea unei alte identitati pana la posibilitatea de a audia martorii fara ca acestia sa fie prezenti fizic in sala de judecata, respectiv audierea prin televiziune, cu vocea sau imaginea distorsionata etc. Conform Codului de procedura penala, va lua fiinta Politia Judiciara, care va activa sub autoritatea functionala a procurorului general. Pe baza propunerilor facute de Parchet, ministrul de Interne ii va detasa pe politistii care vor lucra in cadrul acestei structuri. Detasarea poate fi pe o perioada de trei ani cu posibilitatea prelungirii acesteia. De crearea Politiei judiciare va beneficia in primul rand Parchetul National Anticoruptie, care va avea astfel un important instrument de actiune.