9 milioane de români, vizați de scăderile la pensii. Care este, de fapt, legătura dintre război și Pilonul II

0
0
Publicat:

Corecțiile de câteva procente înregistrate în ultimele săptămâni în ceea ce privește valoarea activelor la pilonul 2 și pilonul 3 de pensii nu au fost în principal cauzate de războiul din Iran, ci de creșterea dobânzilor la titlurile de stat. George Moț, fondator desprepensiiprivate.ro, explică mecanismele de siguranță ale sistemului și de ce, pe termen lung, pensiile private rămân un instrument solid de economisire.

FOTO: Arhivă
FOTO: Arhivă

Aproape 9 milioane de români au bani în fondurile de pensii private, iar scăderile înregistrate în ultimele săptămâni au stârnit îngrijorare. Contextul geopolitic tensionat, marcat de escaladarea militară din Orientul Mijlociu, a amplificat această neliniște.

Realitatea, spun specialiștii, este însă mai nuanțată. Corecțiile, începute înainte de izbucnirea conflictului, se înscriu în dinamica normală a piețelor financiare. Mai mult, sistemul de pensii private din România dispune de mai multe straturi de protecție care fac practic imposibilă pierderea integrală a economiilor.

Cum sunt investiți banii românilor

Înainte de a înțelege ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni, e util să știm unde sunt plasați, de fapt, banii din fondurile de pensii. George Moț, fondatorul platformei desprepensiiprivate.ro, explică structura portofoliului.

„Atât Pilonul II, cât și Pilonul III au structuri de portofoliu asemănătoare. Asta înseamnă că plasează banii în mod similar. Majoritatea investițiilor, vorbim de datele din februarie, cele mai recente, respectiv 145 miliarde de lei, adică 64% din activele fondurilor de pensii, sunt investite în titluri de stat. A doua cea mai mare investiție este pe bursă, în acțiuni, în principal pe Bursa românească. Aici vorbim de aproape 62 miliarde de lei, adică 27% din portofoliu. Mai există investiții și în alte active, cum ar fi obligațiuni municipale sau corporative. Mai sunt și sume în depozite, pentru eventuale oportunități de investiții, dar acestea sunt limitate. Deci majoritatea investițiilor este făcută în titluri de stat și în acțiuni", a explicat George Moț.

Această structură este cheia pentru a înțelege de ce a apărut corecția și, totodată, de ce ea este temporară.

De ce au scăzut activele. Războiul din Iran nu este responsabil decât în mică măsură

Mulți participanți la fondurile de pensii au pus semnul egal între scăderile recente și conflictul militar din Orientul Mijlociu. 

„De fapt, scăderea a început înainte de războiul din Iran. Este mai degrabă o coincidență. Corecția a început cu una-două săptămâni înainte și a fost cauzată de creșterea dobânzilor la titlurile de stat. Cu cât dobânzile cresc, cu atât scade valoarea titlurilor de stat. Iar în cazul nostru, aproximativ 64% din active sunt investite în astfel de instrumente. Deci, când dobânzile au crescut, s-a înregistrat și această corecție în valoarea activelor. Pe măsură ce dobânzile vor scădea, vom reveni în teritoriu pozitiv. Aceste evoluții sunt normale. Nu este ceva de care trebuie să ne speriem. Dacă ne uităm la primele două luni ale anului, ianuarie și februarie, profitul depășește deja 13 miliarde de lei, atât pentru Pilonul II, cât și pentru Pilonul III", a afirmat fondatorul desprepensiiprivate.ro.

Mecanismul este unul clasic în finanțe. Prețul obligațiunilor și nivelul dobânzilor se mișcă în direcții opuse. Când dobânzile cresc, obligațiunile deja emise, inclusiv titlurile de stat deținute de fondurile de pensii, devin mai puțin atractive față de noile emisiuni și, în consecință, valoarea lor de piață scade. Când dobânzile coboară, procesul se inversează.

Randamente istorice în 2025

Corecția actuală trebuie privită și în contextul performanțelor recente ale fondurilor de pensii, care au fost remarcabile.

„În 2025 a fost cel mai bun an: profitul a depășit 32 miliarde de lei. Randamentele variază de la un fond la altul, dar rata oficială de rentabilitate pe ultimii cinci ani a fost între 6,45% și 9,58%. Dacă ne uităm însă la randamentul din ultimul an, fiind un an excepțional, vorbim de valori mult mai mari: între 17,52% și 27,14% pentru Pilonul II și Pilonul III", a precizat Moț.

Aceste cifre plasează fondurile de pensii private din România printre cele mai performante instrumente de economisire pe termen lung disponibile populației. O corecție de câteva procente, în contextul unor randamente anuale de peste 17%, nu reprezintă un motiv real de îngrijorare pentru participanții care nu se află în pragul pensionării.

De ce nu poți pierde banii din Pilonul II

Dincolo de performanțe, sistemul de pensii private din România are și o arhitectură de siguranță bine definită, pe care mulți participanți nu o cunosc. Moț detaliază mecanismele care îi protejează pe cei nouă milioane de români cu conturi în Pilonul II:

Pensia privată, colacul de salvare pentru generațiile viitoare. Analiza unui sistem în pragul colapsului

„În principiu, sistemul de pensii private are multe mecanisme de siguranță. În primul rând, dacă ne referim la Pilonul II, nu numai că nu poți pierde banii investiți, dar nici nu poți retrage mai puțin decât ai contribuit. Există o garanție care îți asigură, ca participant, că nu vei retrage mai puțini bani decât ai contribuit. Această garanție este oferită, în mod voluntar, și de unele fonduri de Pilon III, trei din zece fonduri oferă o astfel de protecție", a spus Moț.

Dincolo de garanția de capital, există un al doilea strat de protecție, cel al separării activelor, mai puțin cunoscut publicului larg.

„Un alt mecanism de siguranță este segregarea activelor. Asta înseamnă că activele administratorului, compania care gestionează investițiile, sunt separate de activele participanților. Această separare asigură faptul că, chiar dacă administratorul ar avea probleme financiare, nu se poate folosi de banii din fondul de pensii pentru a le acoperi. Astfel, administratorul poate da faliment, dar fondul de pensii nu. Dacă un administrator dă faliment, este înlocuit cu un alt administrator, care preia gestionarea activelor. Banii participanților rămân în siguranță", a explicat fondatorul desprepensiiprivate.ro.

Supravegherea sistemului este asigurată la două niveluri: Depozitarul, care verifică separarea conturilor și a activelor, și Autoritatea de Supraveghere Financiară, care controlează anual toți administratorii și fondurile de pensii private.

Ce se întâmplă dacă piața scade și garanția trebuie activată

O întrebare legitimă este cum funcționează, în practică, garanția de capital atunci când piețele scad semnificativ. Moț explică lanțul de protecție:

„Chiar dacă apare o situație neprevăzută și piața scade, există protecții. În primul rând, fiecare administrator trebuie să pună bani deoparte pentru a acoperi eventuale pierderi, se numește provizion tehnic. În plus, dacă acești bani nu sunt suficienți, există Fondul de Garantare, care acoperă diferența. Deci sunt multiple mecanisme de siguranță în sistemul pensiilor private. Este un domeniu sensibil, vorbim despre viitorul financiar a aproximativ nouă milioane de români, și tocmai de aceea există aceste protecții", a afirmat Moț.

Practic, pentru ca un participant la Pilonul II să piardă bani, ar trebui să eșueze simultan administratorul, provizionul tehnic și Fondul de Garantare. Un scenariu teoretic, nu unul realist.

Pilonul II și Pilonul III: ce poți controla și ce nu

Un aspect pe care mulți participanți nu îl conștientizează este diferența fundamentală de flexibilitate dintre cele două tipuri de pensii private. În cazul Pilonului II, contribuția și perioada sunt fixe, stabilite prin lege. Pilonul III oferă o libertate considerabil mai mare, pe care Moț o recomandă celor care vor să își suplimenteze veniturile la pensie:

Contribuția la Pilonul 2 de pensii private ar putea crește la 6%

„În cazul Pilonului II nu ai libertate de alegere nici asupra sumei, nici asupra perioadei. Contribuția este stabilită la 4,75% din salariul brut și este legată de perioada în care ești angajat. În schimb, Pilonul III îți oferă flexibilitate: poți contribui suplimentar, până la 15% din salariul brut, și îți alegi singur perioada. Poți retrage banii de la 60 de ani, dar nu ești obligat. Poți continua să economisești până la 65, 70 de ani sau cât consideri că este necesar", a spus Moț.

Timpul contează mai mult decât suma

Poate cel mai important mesaj pe care îl transmite Moț celor care se gândesc la pensie nu are legătură cu scăderile de moment, ci cu logica fundamentală a economisirii pe termen lung.

„Întrebarea cea mai relevantă nu este neapărat suma, ci perioada. Atunci când investim pe termen lung, timpul are un impact mai mare decât suma investită. Mai important decât cât pui lunar este cât timp economisești. Cu cât începi mai devreme, cu atât vei avea o pensie mai mare. Evident, și suma contează, dar timpul este esențial", a concluzionat fondatorul desprepensiiprivate.ro.

Cu alte cuvinte, cei care au început să contribuie devreme și au orizont lung de investiție au toate motivele să rămână calmi. Sistemul de pensii private, cu toate mecanismele sale de protecție, este construit tocmai pentru a rezista fluctuațiilor inevitabile ale piețelor financiare.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite