Principalele motive care duc la suicid. Singurătatea, la fel de nocivă ca fumatul a 15 ţigări pe zi

Tot mai mulţi români suferă de singurătate şi alunecă în depresie, ajungând, ulterior, la tentative de suicid. Concluzia se desprinde din cele mai recente studii făcute de specialişti, care arată că singurătatea este la fel de nocivă ca fumatul a 15 ţigări pe zi, ea afectând în egală măsură tinerii şi bătrânii.

„Riscul pentru dezvoltarea depresiei, pe lângă vulnerabilitatea înnăscută, este accentuat nu atât de singurătate, de stilul de viaţă, cât de pierderea oricărui interes sau a plăcerii faţă de activităţile colective şi evitarea lor, de retragerea din viaţa socială şi familială concomitent cu o dispoziţie de tip depresiv. Cât priveşte dezvoltarea unor tulburări, mai degrabă sentimentul de a te simţi singur, dacă este însoţit de izolarea socială, este favorizant”, atrage atenţia psihologul Mihai Copăceanu.  

Demenţa, atacul cerebral sau bolile de inimă sunt doar câteva dintre patologiile care pot veni „la pachet” cu singurătatea. Concret, studiile arată că aproape 80% din adolescenţii sub 18 ani şi 40% din adulţii peste 65 de ani se simt singuri, acestea fiind şi cele mai vulnerabile categorii identificate de cercetători.

Sentimentul de singurătate, accentuat în mediul rural

În România, un milion de persoane suferă de tulburare depresivă, deşi foarte puţine dintre acestea beneficiază de sprijin psihologic, aşa cum ar trebui. Numărul mic de medici psihiatri şi faptul că serviciile psihologice nu sunt gratuite fac ca românii ce suferă de astfel de probleme să se cufunde în alcool sau să dezvolte adicţie de narcotice, la risc fiind judeţe precum Covasna şi Harghita, unde şi rata de suicid este foarte ridicată. 

„În mediul rural şi în zonele unde nivelul socio-economic este unul scăzut, sentimentul de singurătate este accentuat. Singurătatea duce la neglijare personală, alimentară sau de autoîngrijire şi accentuează stările de deprimare. Fiinţa umană este o fiinţă socială prin excelenţă şi are stări de fericire care sunt legate de sentimentul de apartenenţă şi de coeziunea socială, de a fi unit cu ceilalţi, de a fi iubit”, a arătat Mihai Copăceanu. 

Potrivit specialiştilor, sentimentul de singurătate se acutizează în preajma sărbătorilor, când inclusiv medicii care lucrează în sistemul de urgenţă au de gestionat cazuri dificile, în care adolescenţi, adulţi şi bătrâni ameninţă că îşi iau viaţa.

„Cei care ne sună sunt agitaţi, nu pot dormi, au depresie şi ajung să îşi dorească să-şi ia viaţa. Sunt inclusiv adolescenţi care vor să se sinucidă, din fericire nu sunt foarte mulţi, astfel că cel mai adesea avem pacienţi de vârsta a doua sau a treia, care rămân singuri şi nu sunt vizitaţi de rude sau de cei cărora ar trebui să le pese”, a declarat, pentru „Adevărul”, Alis Grasu, şefa Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIf). 

Pentru o persoană sentimentul singurătăţii sau cel de a fi părăsit poate fi devastator Mihai Copăceanu,  psiholog  

Găsiţi fără suflare în propria casă

Există numeroase cazuri raportate în mass-media, în care bătrânii au fost găsiţi decedaţi în casă, după mult timp. Cel mai recent caz este al unei bătrâne al cărei cadravu a fost descoperit de hoţii care i-au prădat casa, decesul acesteia survenind, conform medicilor legişti, în urmă cu un an. În 2017, două persoane, soţ şi soţie, de 65, respectiv 70 de ani, au fost găsite fără suflare într-o garsonieră din Agigea, judeţul Constanţa. În 2015, doi bătrâni din judeţul Prahova au fost descoperiţi fără suflare în casa lor de la marginea oraşului Ploieşti. Şi lista poate continua. 

„La vârstnici, depresia are factori multipli de risc. Cei mai mulţi nu se adaptează atunci când trec la noul statut, nu din cauza faptului că le scad veniturile, ci pentru că există acea prejudecată potrivit căreia dacă s-au pensionat, îşi pierd profesia. Astfel ajungem să avem cazuri de profesori care, odată pensionaţi, dau în depresie. Le scade stima de sine, se simt devalorizaţi”, a explicat, pentru „Adevărul”, profesorul Gabriel Prada, medic geriatru la Institutul Ana Aslan din Capitală. 

Explicaţia ştiinţifică este că izolarea socială afectează activarea neuronilor dopaminergici şi serotoninergici, care sunt cheia bunăstării emoţionale. Între altele, singurătatea a fost asociată cu boala Alzheimer, cu scăderea funcţiei cognitive după 10 ani şi cu afectarea memoriei în cazul vârstnicilor.

Noile tehnologii, tinerii şi singurătatea

La tineri, una din posibilele cauze ale accentuării acestui fenomen o reprezintă noile tehnologii şi speranţa că aceastea le pot rezolva problemele. „De cele mai multe ori, efectul a fost că am redus timpul dedicat relaţiilor autentice şi prieteniilor adevărate în favoarea unui univers ce ne permite să construim şi să promovăm la nesfârşit imaginea proprie pe care ne-o dorim”, arată specialiştii. 

„Social media are acest dezavantaj: cu cât interacţionăm mai mult online, cu atât ne simţim mai singuri. Acesta este paradoxul secolului nostru - avem numeroase căi de comunicare şi de a fi în interacţiune, de a schimba emoţii şi gânduri prin cuvinte printr-un simplu click, într-o secundă, însă suntem tot mai singuri”, mai spune psihologul Mihai Copăceanu.

Cum gestionează alte state singurătatea 

Dacă în România autorităţile nu sunt foarte interesate de elaborarea unor strategii care să prevină tentativele de suicid şi care să gestioneze cazurile de depresie şi de singurătate, alte state, cum este de pildă Marea Britanie, au înfiinţat chiar un organism guvernamental care să ia măsuri împotriva izolării resimţită de grupurile la risc.

Concret, în Regatul Unit a fost numit, la începutul anului 2018, un ministru al Singurătăţii. La rândul lor, americanii au lansat o strategie anti-suicid, pe termen de 10 ani, care conţine 60 de obiective şi care a costat 55,6 milioane de dolari. 

„Unele măsuri naţionale pot salva vieţi. Scriam zilele trecute de uşile anti-suicid de la metrou. Dar cel mai important mi se pare urmărirea şi managementul clinic al celor care au avut deja tentative de suicid şi părăsesc spitalul. Mare parte din aceştia, din păcate au o altă tentativă de suicid, care se încheie fatal”, conchide Copăceanu.