Nu putem pune lacătul pe cultură, exact acum când avem nevoie de ea cel mai mult

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

După turism, cultura este unul dintre cele mai afectate sectoare. Şi în acest domeniu, COVID-19 a lovit inegal. Artiştii independenţi, care lucrează doar cu contracte de colaborare, au fost loviţi din plin. Teatrele, operele, filarmonicile, au fost închise.

Asta pentru că munca actorilor, muzicienilor, dansatorilor sau balerinilor presupune lucrul în echipă, atât în culise, cât şi pe scenă. Multe teatre au trimis angajaţii în concediu de odihnă, altele în şomaj tehnic. Nici una, nici alta nu sunt soluţii pe termen lung.

Cinematografia, fără surse de finanţare

Fondul cinematografic, din care se alimentează în mod normal industria cinematografică, s-a redus substanţial pentru că sursele de finanţare - publicitatea, loteria şi cinematografele - au fost lovite de COVID-19. În timp ce criza economică va afecta publicitatea, criza medicală va ţine cinematografele închise. Cel mult, vor fi parţial deschise pentru o perioadă determinată de timp.

Unii artişti au fost afectaţi mai puţin, pentru că au reuşit să se adapteze. Firmele care organizează evenimente au făcut proiecţii, însă multe case de producţie aşteaptă ridicarea restricţiilor determinate de pandemie pentru a–şi relua activitatea. Situaţia e grea şi pentru personalul tehnic din domeniul cultural. Cei care instalează scene şi croiesc costume, de pildă, nu mai au o sursă de venit şi nici alte ajutoare în această perioadă pentru că ei nu au statut de artişti independenţi.

67% dintre români nu au mers niciodată la teatru

Situaţia artiştilor noştri este mai gravă decât în alte ţări pentru că vine pe fondul unui consum redus de cultură în Romania. Conform celor mai recente date publicate în Barometrul de Consum Cultural, românii au cheltuit în medie, 27 de euro de persoană pentru cultură, de cinci ori mai puţin decât media europeană. Cea mai mare parte a sumei era alocată pentru plata serviciilor TV. Conform acestor date, 39% dintre români au mers cel puţin o dată la cinematograf şi 57% dintre români au mers cel puţin o dată la spectacole de muzică şi divertisment în 2017. Barometrul de Consum Cultural 2018 arată că 33% dintre români au mers la o piesă de teatru în 2017 şi că 67% dintre români nu au văzut vreodată o piesă de teatru.  Cifrele arata clar că acest sector a fost neglijat şi că trebuia să primească sprijin cum mult timp înainte de pandemie. Este la fel de clar că acum, după ce a fost lovit masiv de închiderea instituţiilor de cultură, statul trebuie să intervină pentru a salva acest domeniu.

Cum ajută alte ţări europene instituţiile culturale?

Germania a lansat un pachet anti-criză de 50 de miliarde de euro pentru întreprinderile mici care stimulează artiştii şi galeriile. „Artiştii sunt nu numai indispensabili, ci şi vitali, mai ales acum”, a declarat ministrul culturii german, la lansarea acestui program. În Franţa, există o lege a „intermitenţilor”, prin care lucrătorii independenţi din cultură primesc nişte indemnizaţii care le asigură supravieţuirea. Preşedintele Macron a prelungit contractele acestora cu un an, ca urmare cererilor artiştilor în această perioadă. Italia, grav lovită de COVID-19, a alocat un fond de 130 de milioane de euro pentru sprijinirea cinematografiei.

Lipsa de preocupare a autorităţilor pentru a salva cultura în România

La noi s-a făcut foarte puţin, pentru că guvernul pare să ia decizii uitând-se strict la contribuţia sectorului în PIB. După această logică, la ce sprijin să ne aşteptam pentru un domeniu care genera în 2017 o cifra de afaceri de doar 8 miliarde de lei sau pentru industria hotelurilor şi restaurantelor, care genera 11 miliarde lei, motiv pentru care şi HORECA a fost uitată de guvern?

OMS: Cultura este benefică pentru sănătate

Oricine a studiat istoria, ştie că nu poate exista o revenire după pandemie fără cultură. Mai mult, o analiză publicată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată legătura dintre cultură şi starea de sănătate fizică si mentală. Este evident că lumea nu poate supravieţui fără artă. Măsurile luate de Guvern până acum în acest domeniu sunt insignificante: programul Acces Online dedicat sectorului cultural independent, care a generat doar 270 de proiecte eligibile, prelungirea unor beneficii şi indemnizaţii pentru artişti pe perioada stării de alertă şi garantarea unei indemnizaţii egale cu 75% din salariul mediu pe economie pentru cei care câştigă exclusiv din drepturi de autor.

Guvernul ar trebui să se consulte cu reprezentanţi din domeniul culturii pentru a putea găsi împreună soluţii de susţinere a sectoarelor culturale şi creative. Reprezentaţii industriei cinematografice au trimis o scrisoare către preşedinte şi premier în care propun mai multe soluţii, printre care reglementări şi măsuri legislative care să realimenteze Fondul cinematografic, contribuţia platformelor VoD (furnizori de servicii video la cerere) la producţia locală prin fondul cinematografic şi reglementarea mediului online, care ar aduce un venit în plus artiştilor.

În acelaşi timp, sunt necesare reglementari clare care să protejeze şi sănătatea artiştilor, nu doar a spectatorilor, pentru momentul în care se vor deschide instituţiile culturale. Nu s-a discutat prea mult despre ce se întâmplă în spatele scenei, cum se schimbă, cum se machiază, cum se pregătesc artiştii, dacă e nevoie că actorii să se dezinfecteze, să li se măsoare temperatura şi cum interacţionează ei pe scena în aceste condiţii.

Însănătoşirea culturii ar trebui să reprezinte o prioritate pentru autorităţi

Este important să folosim timpul  în care acest sector este închis ca să regândim regulile de funcţionare. Trebuie să primeze meritocraţia în desemnarea câştigătorilor la concursurile de proiecte culturale de la stat şi la angajările artiştilor în instituţiile culturale deţinute de primarii şi de Ministerul Culturii. Multe posturi bugetate de stat sunt blocate de mulţi ani. Tinerii absolvenţi se pot baza doar pe contracte de colaborare, care mai nou au dispărut, pentru că unele primarii nu au mai plătit colaboratorii cu lunile. Teatrele s-au văzut nevoite să suspende multe spectacole şi astfel, altă gură de oxigen pentru actori a fost închisă.

Anual, în jur de 250 de tineri termină facultăţi de actorie din cadrul unor instituţii finanţate de stat. Deşi statul finanţează studiile acestor tineri, acest sector nu este reglementat clar, astfel încât aceştia să îşi poată găsi un loc de muncă la terminarea studiilor, să câştige legal şi să plătească taxe. Conform specialiştilor în domeniu, ar ajuta foarte mult să existe un statut al artistului independent, o lege a teatrelor coerentă şi aplicabilă şi mai puţină birocraţie în relaţia cu statul.

Avem deja peste 400.000 de şomeri în România şi numărul lor va creşte în perioada următoare. Trebuie să cream locuri de muncă pentru aceşti oameni. Dacă ar exista preocupare pentru cultură, ar putea fi gândite proiecte de infrastructură în acest domeniu, care ar da de lucru celor rămaşi fără locuri de muncă. În acest fel am pregăti sectorul cultural pentru viaţa post-pandemie. Guvernul s-ar putea împrumuta, nu doar ca să cumpere măşti la suprapreţ, dar şi pentru a construi cinematografe, teatre, şi săli de concerte. De exemplu, SUA a alocat fonduri pentru proiecte mari de artă care creau locuri de muncă pentru artişti, în cadrul programului New Deal de ieşire a ţării din marea depresiune din anii 1930.

Trupa de teatru a lui Shakespeare, the King’s Men, primea ajutor de la regele James I ca să poată supravieţui epidemiilor de ciumă. Azi, până şi faimosul teatru al lui Shakespeare riscă să se închidă cu totul, fără ajutor financiar. Dacă teatrul Globe e în pericol să îşi închidă uşile definitiv, ce se va întâmpla cu instituţiile de cultură de la noi? E momentul să acţionam acum pentru a salva ce se mai poate salva în acest sector.

Soluţii ar fi, însă e nevoie şi de interes în partea autorităţilor pentru a–i ajuta pe artişti.

Trebuie să învingem în lupta cu COVID-19 pentru a putea trăi, cu recesiunea ca să avem din ce trai şi să salvam cultura, ca să avem pentru ce trăi.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite