Cum explică experţii isteria românilor la cumpărături din ultimele zile

Unii români au dat năvală în magazine cumpărând cantităţi importante de ulei şi făină Foto: Shutterstock

Ştirile referitoare la conflictul armat din Ucraina i-au panicat pe unii români care au început să golească rafturile magazinelor de ulei, făină şi zahăr. Teama de moarte şi lipsa unei comunicări eficiente din partea autorităţilor sunt principalele motive pentru care oamenii formează cozi la diverse produse

Nu doar benzina care a fost cumpărată cu mia de litri de la pompe, dar şi baxuri întregi de ulei, făină şi alte produse alimentare au dispărut săptămâna trecută de pe rafturile supermarketurilor. Pentru a mai domoli panica unor români care tind să-şi facă stocuri mari de alimente, unele magazine au raţionalizat anumite tipuri de produse. Făina, de exemplu, este limitată într-un anumit lanţ de magazine din Bucureşti la maximum 6 kg pe cap de om, la fel şi zahărul sau alte produse de bază.

Experţi psihologi şi sociologi explică această frică a unor români, în ciuda asigurărilor venite de la autorităţi că nu au motive de panică şi că există suficiente resurse care să acopere toate nevoile. 

Teama ca războiul să nu ajungă şi în România 

„Pe de o parte, există o teamă în rândul celor care fac astfel de cumpărături, şi anume teama de a nu rămâne fără produsele respective. În spatele acestei temeri este altceva: să nu le fi pusă viaţa la încercare. Poate chiar teama de moarte, pentru că atunci când nu ai mâncare ţi-e teamă că vei muri”, explică psihologul Mihai Copăceanu. 

Al doilea motiv este legat de efectul pe care ştirile despre războiul din Ucraina îl au asupra unora. „Oamenii se uită la ştiri, văd, discută între ei şi se influenţează în grup. Aceste comportamente pot avea categoric legătură şi cu conflictul din Ucraina, şi cu teama ca acest conflict să ajungă şi în România şi, astfel, ei să rămână fără alimente”, adaugă Mihai Copăceanu. 

Vorbim de două categorii de persoane, mai spune acesta: „Unii sunt mai înclinaţi în a crede în teoriile conspiraţioniste, în fake news, chiar dacă autorităţile statului au dat asigurări că românii nu sunt în pericol. Aceste teorii sunt pentru ei mult mai atractive şi răspund unor incertitudini pe care ei le au. Le este teamă, nu mai gândesc raţional şi cred orice li se pare logic pentru ei. Din păcate, aceştia nu pot fi convinşi că adevărul este altul. Important este însă ca această categorie de persoane să fie cât mai mică”. 

A doua categorie este cea care-şi poate schimba comportamentul prin confruntarea acestor temeri şi discutarea lor cu persoanele apropiate. „Şi cu argumente raţionale. Oamenii aceştia trebuie să se întrebe dacă această teamă este justificată. Cât de probabil este ca teama mea să se şi întâmple, care sunt rezultatele şi consecinţele? Sunt convins că unii îşi vor da seama că temerile lor sunt iraţionale, nejustificate”, conchide specialistul. 

Kivu: „Trăim nişte vremuri anormale” 

Sociologul Mircea Kivu subliniază că nu trebuie acuzaţi şi nici luaţi în râs cei care au intrat în panică şi au început să cumpere în neştire, mult peste nevoile personale. „Trăim nişte vremuri anormale. E anormal că am stat doi ani într-o situaţie cu multe restricţii în pandemie. Acum, avem un război lângă noi. Nu suntem obişnuiţi cu aceste lucruri. Şi atunci, într-o situaţie anormală, e normal să te comporţi anormal”. Toţi suntem într-o situaţie de stres maxim şi prelungit, şi e normal să reacţionăm aiurea”, explică sociologul. 

Specialistul adaugă că, atunci când simţi un pericol, reacţionezi, dar nu întotdeauna în cel mai raţional mod: „De exemplu, conducătorilor auto li se spune că atunci când se află pe gheaţă şi patinează nu trebuie să pună frână. Dar nu poţi să fii raţional când vezi că eşti pe gheaţă şi maşina în care te afli se duce necontrolat. Şi pui frână”. 

Ideal ar fi ca autorităţile să difuzeze mesaje care să liniştească populaţia. Dar şi aici avem o problemă, atrage atenţia sociologul, pentru că sondajele arată că nu avem practic personalităţi din partea administraţiei în care românii să aibă încredere. „În plus, mai şi vedem personaje precum ministrul Agriculturii, care m-a făcut să mă întreb pe cine a avut în clasa a V-a la Limba română. El spunea că «oamenii au reacţionat vizavi de situaţia creată». Ce limbă e asta? După ce că oamenii nu au încredere în autorităţi, autorităţile nu încearcă nici măcar să discute, să scoată în faţă un specialist în comunicare. Şi atunci nu prea avem scăpare. Se vor tot repeta isteriile astea”, avertizează Mircea Kivu. 

Vestea bună este că acestea vin şi trec repede. „Adică, după povestea cu coada la benzină, a doua zi benzinăriile erau goale. Probabil că şi asta cu uleiul va trece în două-trei zile. Dar va veni altceva, muştarul sau mai ştiu eu ce. Raţionalizarea anumitor produse nu e o soluţie pentru că, cu cât omul vede că se pun restricţii, cu atât devine mai neîncrezător. Soluţiile sunt tot în comunicare şi în explicat oamenilor că de fapt panica alimentează panica”, conchide Mircea Kivu. 

Emoţia a preluat controlul 

La rândul său, psihologul Keren Rosner pune panica unor români de a face provizii mai cu seamă pe conflictul armat din Ucraina şi nu neapărat pe teama scumpirilor la alimente: „Şi altădată au fost scumpiri. Mintea umană are nevoie de siguranţă şi de repere. Iar în momentul de faţă, foarte multe persoane s-au contaminat de o teamă excesivă şi de scenariile catastrofice legate de război şi nu mai deţin controlul asupra propriei persoane. Şi mintea nu mai poate rămâne calmă, raţională, lucidă, doar emoţia e cea care preia controlul şi care determină comportamentul haotic. În care instinctul de supravieţuire capătă putere, dar nu-l dirijezi către ceva clar şi care să te ajute eficient şi concret”. 

Ca să nu cădem victime ale acestei panici, trebuie să încercăm pe cât posibil să ne vedem de viaţa noastră, recomandă psihologul. „Mesajele din spaţiul public ar trebui să fie la unison. Atâta timp cât vor fi mesaje contradictorii, foarte mulţi vor fi tentaţi să asculte doar scenariile catastrofice. Şi, în al doilea rând, oamenii ar trebui să fie preocupaţi şi de viaţa lor, nu doar de aceste informaţii. În acest moment, noi nu putem decât să ajutăm sau să milităm pentru pace. Şi putem să facem acest lucru având grijă de noi”, conchide psihologul. 

Serviciul de paşapoarte a funcţionat şi în weekend 

Serviciul Paşapoarte din Bucureşti a funcţionat şi în weekend, în contextul creşterii numărului de solicitări de eliberare a documentelor de călătorie.

Programul de lucru cu publicul a fost, sâmbătă şi duminică, de la 8.00 la 16.00, la punctele de lucru din Plaza Mall şi Park Lake. Această măsură vine în completarea celor luate anterior: programul a fost prelungit în timpul săptămânii până la ora 20.00, a fost suplimentat personalul şi au fost alocate ghişee speciale pentru preluarea solicitărilor fără programare.