Aşadar, de mai multă vreme, chiar de foarte multă vreme, grăbiţi cercetători ai „Culelor de la  Măldăreşti“ perpetuează o confuzie care alterează nefericit adevărul istoric şi care face să se piardă în legendă istoria „CULEI DIN MĂLDĂREŞTI“.

Pentru că este vorba azi de două cule, pe acelaşi platou din mijlocul comunei Măldăreşti, cea dintâi ridicată, se pare, pe la începutul secolului al XVI-lea, şi care îşi datorează numele unui căpitan din armata lui Mihai Viteazu, Tudor Maldăr Turbatu, care zideşte această casă „ascunzătoare, „casă refugiu, mijloc de apărare în contra năvălitorilor de neam străin, sau chiar mai simplu contra bandiţilor înarmaţi“.     

Într-o extraordinar de interesantă carte scrisă de celebra  pictoriţă Olga Greceanu, publicată în anul 1937 la editura Institutului de Arte Grafice „Triumful“, se povesteşte pe larg istoria reală şi a „Culei din Măldăreşti“ şi a celei de a doua cule, „Cula Greceanu“, aflată la câteva sute de metri distanţă, ridicată la 1812 de Gheorghiţă Măldărescu, care are doi copii, Nicolae şi Manolache. Nicolae rămâne în casa veche, ridicată de Tudor Maldăr Turbatu, iar Manolache se mută în cula nouă şi  are doar două fete, una dintre acestea, Bălaşa, căsătorindu-se  cu pitarul Costache Greceanu, „ispravnicel şi pârcălab al judeţului Vâlcea“. Această casă, devenită proprietate a Grecenilor, este vândută în 1907 lui I.G.Duca, fostul prim-ministru liberal, ucis de legionari pe peronul gării Sinaia.

Această a doua culă, aflată în proprietatea lui I.G.Duca, cumpărată de la boierii Greceni, este aşadar Culă Greceanu. Cula construită în vremea lui Mihai Viteazul, de către Nan Paharnicul, este, cum zice Olga Greceanu, în chiar titlul cărţii ei,  Cula din Măldăreşti. Deci această culă este cea scoasă astăzi la licitaţie de către actualii ei proprietari.

Alte noi precizări: I.G. Duca şi-a început activitatea juridică şi politică în judeţul Vâlcea, fiind judecător la Judecătoria de ocol din Horezu. În această ipostază, marele om politic apără într-un proces drepturile montane ale ţăranilor din Urşani, sat al oraşului Hurezi şi, cu banii obţinuţi drept onorariu, acest cel mai sărac prim-ministru din istoria modernă a României cumpără la Măldăreşti 5 pogoane de pământ şi Cula boierilor Greceni. Pe acest teren de 5 pogoane şi în faţa Culei Grecenilor, Duca îşi construieşte şi el casa de la Măldăreşti, unde a trait şi unde a scris şi paginile celor patru volume de memorii care l-au proiectat în istoria literaturii române drept unul dintre cei mai mari stilişti ai limbii române şi portretişti, alături de boierul oltean Argetoianu.

Sotia lui I.G. Duca, după 1944, a continuat să trăiască la Măldăreşti fiind ocrotită de Ion Gheorghe Maurer, care a creat toate condiţiile ca Plasa (Raionul) Partidului Comunist de la Horezu să aibă grijă de doamna Duca, de casă şi de culă. Doamna Duca, urmând hotărârea soţului, a donat statului casa Duca si Cula Greceanu devenită Duca.

A rămas până nu demult în proprietatea Statului Român cula lui Tudor Maldăr Turbatu, vechiul monument istoric şi de arhitectură de excepţională valoare pentru istoria României, ca un adevărat buletin de identitate naţională al civilizaţiei româneşti. Boierii Greceni, prin Olga Greceanu, soţia unuia dintre aceşti ultimi boieri, a renovat Cula lui Tudor Maldăr Turbatu, în 1936, când pictoriţa a şi zugrăvit-o interior cu scene din viaţa căpitanului lui Mihai Viteazu.

Acum acestă adevărată „Culă din Măldăreşti“ se afla la voia întâmplării, ţinută, se pare, cu chirie de Muzeul Judeţean Vâlcea şi transformată firesc în Muzeul pe care-l merită, dar este scoasă la licitaţie de către proprietari, care nu sunt nici Greceni, nici Măldăreşti,  ci aleşi de Olga Greceanu, iar Statul român de astăzi nu este în stare să o cumpere şi s-o dăruiască istoriei naţionale.

Cercetători tineri o îngrijesc cum pot, aşa cum îngrijesc şi Cula Greceanu şi Casa lui I.G.Duca, amândouă ajunse pe drept proprietăţi ale Statului prin voinţa exemplară, patriotică a lui I.G. Duca.

Aşadar, în încheiere, grupul de arhitecţi şi istoricii de artă care se mai ocupă de Culele de la Măldăreşti se cuvine să dea identitatea de „Cula din Măldăreşti fostei proprietăţi a lui Nan Paharnicul şi a căpitanului lui Mihai Vitezul şi „Culei Greceanu“, care se află în curtea casei lui I.G.Duca, numele ei de drept.

Despre forurile diriguitoare ale culturii naţionale de azi n-am ce să spun. Rămâne regretabil faptul că Statul a rămas atât de sărac încât nu e în stare să-şi cumpere buletinul de identitate arhitectural.

Despre soarta culelor olteneşti, dramatică şi ea cu adevărat, poate să vorbească cel mai mult şi cel mai bine marele patriot care este arhitectul aproape octogenar, dar atât de vital, Pavel Popescu.