Cu ce vor fi înlocuite din 2021 paharele şi farfuriile din plastic de unică folosinţă

Cu ce vor fi înlocuite din 2021 paharele şi farfuriile din plastic de unică folosinţă

Foto: EPA

Este oficial. Tacâmurile şi vesela de unică folosinţă dispar din 2021. Cănile de porţelan, paharele de plastic gros sau cele din carton reciclabil sunt doar câteva dintre alternative.

Ştiri pe aceeaşi temă

Paharele, farfuriile şi tacâmurile de plastic de unică folosinţă, dar şi beţişoarele de urechi sau paiele vor deveni istorie începând cu anul 2021. Asta după ce Parlamentul European a decis să le interzică cu desăvârşire. Concret, măsura a primit 560 de voturi pentru, 35 împotrivă şi 28 de abţineri. „Aceste reglementări vor reduce impactul negativ asupra mediului cu 22 miliarde de euro - costul estimat al poluării cu plastic în Europa până în 2030. Europa are acum un model legislativ ce trebuie apărat şi promovat la nivel internaţional, având în vedere natura globală a problematicii poluării marine cauzate de plastic. Acest lucru este esenţial pentru planetă”, a declarat raportorul Frédérique Ries.
 
Urmele de plastic din lanţul alimentar uman
 
Potrivit acestuia, 80% din deşeurile marine sunt din plastic, iar produsele vizate de această legislaţie constituie 70% din totalul deşeurilor marine. Specialiştii afirmă că, din cauza vitezei lente de descompunere, plasticul se acumulează în mări, oceane şi pe plajele din Uniunea Europeană şi din întreaga lume. Urme de plastic sunt găsite în organismele marine precum broaşte ţestoase, foci, balene si păsări, dar şi în peşte şi fructe de mare, de aici fiind prezente în lanţul alimentar uman.
„De foarte multe ori aceste ambalaje împiedică vegetaţia marină să se mai dezvolte. Pe de altă parte, viaţa marină plus ce înseamnă păsări, de asemenea afectate, nu au un sistem digestiv complet. Nu pot elimina plasticul. Prin urmare, aceste deşeuri pe care le consumă ajung în tubul lor digestiv, unde sunt depozitate, nefiind însă şi eliminate. Asta face ca animalele să moară de foame pentru că ajung să nu mai mănânce”, a explicat, pentru „Adevărul”, Andrei Coşuleanu, preşedintele ONG-ului Act for Tomorrow.
 
Reprezentantul societăţii civile susţine că măsura luată de Parlamentul European era necesară, deşi vine destul de târziu, având în vedere faptul că poluarea a ajuns la cote alarmante în unele habitate marine, care nu pot fi regenerate nici natural, nici artificial. „Situaţia este critică, iar schimbările se vor vedea în câţiva zeci de ani de la implementarea măsurii. E bine că se dă acest răgaz de doi ani, pentru că este nevoie de un timp de pregătire. Ca şi în cazul pungilor, trebuie să existe o perioadă de tranziţie. Plus că oamenii au nevoie să înţeleagă ce se întâmplă, de ce nu vor mai putea folosi ambalaje sau tacâmuri care acum le sunt la îndemână”, a completat Andrei Coşuleanu. 
 
Atât plasticul cât şi aluminiul îşi schimbă proprietăţile în funcţie de temperatura la care sunt expuse
Andrei Coşuleanu
preşedintele organizaţiei Act for Tomorrow
 
 
Care sunt alternativele la plastic
 
Pe lângă acestea, vor dispărea din 2021 beţişoarele de urechi, paiele de plastic, beţişoarele de plastic pentru baloane, produsele şi recipientele pentru alimente din material plastic oxodegradabil şi recipientele pentru băuturi fabricate din polistiren expandat. 
 
„De pildă, se va bea suc din cana de porţelan sau din paharul de sticlă, ori din paharul de carton care s-ar putea recicla. Alternativa pentru farfurii o reprezintă aluminiul, sunt deja pe piaţă astfel de produse. E nevoie de aceşti doi ani pentru ecodesign, în sensul în care e nevoie să inovezi liniile de producţie astfel încât producătorii să facă ambalaje sustenabile. Ca înlocuitori vom folosi plasticul reciclabil sau sticla. E important să se înţeleagă că se interzice plasticul de unică folosinţă. Cei care vor, pot să folosească un pahar din plastic mai gros, refolosibil. Dar trebuie reţinut cp numai sticla poate sta la soare. Atât plasticul cât şi aluminiul îşi schimbă proprietăţile în funcţie de temperatura la care sunt expuse”, a precizat preşedintele organizaţiei Act for Tomorrow. 
 
Referitor la soluţiile din bioplastic care vin din spate, acestea ar trebui să fie ultima soluţie, dat fiind faptul că sunt tot de unică folosinţă. „E vorba de produse făcute din amidon de porumb şi trestie de zahăr. Prima soluţie e tot ceva reutilizabil”, a conchis Coşuleanu.
 
Principiul „poluatorul plăteşte”
 
Statele membre vor trebui să atingă un obiectiv de colectare de 90% pentru sticle din plastic până în 2029 şi un obiectiv de 25% de conţinut reciclat pentru sticlele de plastic până cel târziu 2025, ce va creşte până la 30% în 2030. Mai mult, textul consolidează principiul „poluatorul plăteşte”, mai ales pentru tutun, prin introducerea răspunderii extinse a producătorilor. 
 
Acest concept se va aplica şi în cazul echipamentelor de pescuit pentru a se asigura că producătorii, nu pescarii, sunt cei care preiau costurile colectării năvoadelor pierdute în ape. Reglementările prevăd de asemenea obligativitatea etichetării cu privire la impactul negativ asupra mediului al aruncării pe stradă a filtrelor de ţigări de plastic, precum şi a paharelor de plastic sau a şerveţelelor umede.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările