Deciziile CCR ar putea să blocheze banii din PNRR destinaţi României. Mai ţinem cont de ce spune CCR?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Întâmplarea face să vedem în aceste zile simultan două evenimente importante pentru România. Deciziile CCR care contestă supremaţia dreptului european asupra legislaţiei interne, dar şi ultimatumul adresat CE de către Parlamentul European, ca aceasta să aplice mecanismul care leagă alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept.

CCR nu respectă Constituţia României, art 148, deci statul de drept din România şchioapătă  la cel mai înalt nivel. Va acorda UE României banii cuveniţi prin PNRR? Greu de spus în acest moment. Ştim că PNRR a stârnit numeroase discuţii între România şi CE. Nerespectarea statului de drept ar putea însemna bomboana pe coliva PNRR.

Ce spune Constituţia

Art 148 din Constituţie se referă la Integrarea euroatlantică.

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2) .

Judecătorii CCR nu ştiu sau nu vor să ştie de existenţa acestui articol.

Iată ce spune decizia CJUE din 18 mai 2021:

Art 176

 „Statele membre sunt ţinute să ia toate măsurile necesare pentru a garanta aplicabilitatea şi eficacitatea dreptului Uniunii, precum şi să elimine consecinţele ilicite ale unei încălcări a acestui drept şi că o astfel de obligaţie revine, în cadrul competenţelor sale, fiecărui organ al statului membru în cauză”.

Revine fiecărui organ înseamnă inclusiv instanţelor de judecată.

CCR nu este de acord cu interpretarea CJUE şi scrie în minuta deciziei din 18 mai:

Legea fundamentală îşi prezervă poziţia ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare faţă de Constituţia României, astfel că o instanţă judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din ”legile interne”, constatate ca fiind constituţională printr-o decizie a Curţii Constituţionale, cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie.

CCR invocă aiurea art 11 alin (3), care spune:

(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.    

Nu Constituţia României intră în conflict cu dreptul European, a fost verificată de juriştii europeni înaintea semnării Tratatului de Aderare a României la UE. Interpretările CCR asupra aplicării Constituţiei intră în conflict cu dreptul European. Dar judecătorii de la CCR, cu două excepţii, nu vor să accepte că nu ei sunt „Dumnezeii” dreptului românesc, ci prevederile dreptului European pe care am decis să-l respectăm când am semnat Tratatul de Aderare la UE.

CCR contestă dreptul instanţelor de judecată , organe ale statului român, să aplice dreptul European,  chiar dacă în contradictoriu cu deciziile CCR. S-a scris mult pe acest subiect de către specialişti, cititorii care doresc amănunte pot găsi multe analize în presa ultimelor zile.

În opinia mea, asistăm la o abatere clară de la prevederilor statului de drept în România, care ar putea să ne coste accesul la banii ce revin României prin PNRR. Dacă PNRR are erori şi abateri de la mecanismul de aprobare, CE abia aşteaptă să mai pună încă o bomboană pe coliva PNRR, argumentul „România nu respectă statul de drept”.

Cine va plăti pierderea banilor europeni posibil de accesat prin PNRR? CCR, alături de alte organisme care nu respectă prevederile din legislaţia UE.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite