Ce presupune starea de urgenţă. Cele mai importante 12 măsuri. Efecte directe pentru populaţie. S-a aplicat doar pentru Miron Cozma
0
Preşedintele Klaus Iohannis va decreta stare de urgenţă la începutul săptămânii viitoare ca măsură suplimentară pentru a combate răspândirea coronavirusului. Starea de urgenţă e reglementată de o ordonanţă de urgenţă din 1999, adoptată pentru a bloca asaltul minerilor din Valea Jiului, conduşi de Miron Cozma, spre Capitală. Ulterior, ordonanţa a mai suferit câteva modificări în Parlament în timpul guvernării Năstase. Iată ce prespune.
Starea de urgenţă este intermediară între starea de alertă şi starea de asediu şi oferă autorităţilor cadrul legal de a lua anumite decizii, cum ar fi restricţionarea sau interzicerea unor adunări sau închiderea unor instituţii.
Starea de urgenţă nu înseamnă închiderea magazinelor alimentare sau a farmaciilor, ci va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei.
Având în vedere enunţarea în spaţiul public a posibilelor măsuri care pot fi luate în cadrul stării de urgenţă, fără a se menţiona faptul că NU toate aceste măsuri sunt luate în mod obligatoriu, Grupul de Comunicare Strategică menţionează că vor fi avute în vedere DOAR acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus (COVID-19). "Facem apel la responsabilitate şi în acest caz în modul de prezentare a cadrului legal şi a măsurilor care pot avea legatura cu motivul pentru care a fost anunţată decizia referitoare la starea de urgenţăŢm au transmis oficialii.
Starea de urgenţă se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile, dar preşedintele, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia.
Guvernul poate:
1. să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;
2. să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
3. să efectueze razii;
4. să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor;
5. să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezenţă nu se justifică;
6. să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcţiile şi în zonele stabilite şi să ţină evidenţa acestora;
7. să protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informaţiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la dezastre, se dau publicităţii numai cu avizul autorităţilor militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura şi de forma de proprietate, sunt obligate să transmită, cu prioritate, mesajele autorităţilor militare, la cererea acestora;
8. să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
9. să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;
10. să asigure paza militară a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune şi de televiziune publice, a operatorilor economici care deţin capacităţi de importanţă strategică la nivel naţional, precum şi a obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare; când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie şi apă potabilă, după caz;
11. să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;
12. să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute;
Articolul 5
Starea de asediu se poate institui pe o perioadă de cel mult 60 de zile, iar starea de urgenţă, pe o perioadă de cel mult 30 de zile.
Articolul 18
(1) În cazul instituirii stării de urgenţă în temeiul art. 3 lit. a), coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Ce trebuie să prevadă decretul de instituire a stării de urgenţă
- motivele care au impus instituirea stării;
- zona în care se instituie;
- perioada pentru care se instituie;
- măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate;"
- drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale
- autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;
- alte prevederi, dacă se consideră necesare.
Procedura de instituire a stării de alertă
Starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.
Decretul de instituire a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţa populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare.
Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de urgenţă.
în termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.
În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.
În funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, Preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia
Se încarcă comentariile...
