Intrat cu tam-tam în guvernul României, primul ministru postdecembrist  care are în portofoliu relaţia cu românii de pretutindeni, David a făcut promisiuni în dreapta şi în stânga. Ba că va construi un brand de ţară, ba că va culturaliza toată românimea de pretutindeni şi mai ales a promis implicare totală în spaţiile din vecinătate şi balcani, acolo unde există comunităţile istorice româneşti.

S-a întâlnit cu toţi ambasadorii pe care i-a prins în vizită prin sediul MAE, a participat la diverse emisiuni, care majoritatea nu aveau nici o legătură cu românii de pretutindeni şi şi-a construit o echipă de şoc.

Echipă condusă de Andrei Alexandrescu, directorul de cabinet şi de Zvetlana Preoteasa, fost secretar de stat la Educaţie, pe care se încăpăţânează să o numească director general la Institutul Hurmuzachi. De fapt a şi numit-o dar se pare că întâmpină o opoziţe pe care încă nu ştie cum să o gestioneze din partea echipei Institutului, care nu prea acceptă ca diverşi politruci să devină peste noapte mari specialişti în relaţia cu românii de pretutindeni.

Revenind la subiect, David a blocat conştient deschiderea liniilor de finanţare ale Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în iarna acestui an, ajungându-se la situaţia în care pe data de 1 aprilie Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni să nu fi desfăşurat nici un singur proiect în folosul românilor de pretutindeni. Institutul Hurmuzachi, care are alocat un buget pe proiecte de 100.000 RON pentru anul 2013, faţă de 10.000.000 ale DPRP, adică de 100 de ori mai mic a reuşit să desfăşoare, fără aprobarea lui David, care nu a binevoit să răspundă la nici o hârtie trimisă de Institut în anul 2013, câteva proiecte pentru tinerii români din afara graniţelor. Proiecte care se pare că au deranjat, căci exact cu două zile înainte de desfăşurarea unei campanii naţionale în rândul liceenilor cu tema “Scrisoare pentru Basarabia”, Ministrul David a decis să-l demită pe directorul general (subsemnatul), Cristi Dumitru şi să-l înlocuiască cu Zvetlana Preoteasa care a decretat din prima zi când a ajuns la Institut că este un proiect prost şi nu merită continuat.

Aşadar pe cei de la DRP nu i-a lăsat să porneasca liniile de finanţare şi pe cei de la Hurmuzachi caută să-i reorganizeze total, ca nu cumva să mai facă proiecte, de capul lor. Bine acolo e vorba şi de o tranzacţie imobiliară în aşteptare pe care David o pritoceşte şi pentru asta are nevoie să închidă centrul de la Crevedia al Institutului, pentru a-l scoate din atenţia opiniei publice şi a-l pasa unor prieteni PNL cu care are ceva combinaţii financiare. În acest sens a făcut presiuni constante asupra mea pentru a restructura toate posturile de la Crevedia şi a disponibiliza aproape tot personalul din cadrul centrului. Dar asta o lăsăm pentru alta dată.

Să revenim la întrebarea iniţială pentru că este cea mai importantă! De ce a boicotat Ministrul pentru românii de Pretutindeni ziua de 27 martie? De ce pe siteul de socializare al domnului Ministru s-a găsit întotdeauna timp pentru a se posta pozele cu ambasadori sau diverse întâlniri de salon dar nici un cuvânt despre masacrul de la Fântâna Albă? Îi punem aceeaşi întrebare pe care o adresează cei de la Institutul Hurmuzachi, tinerilor, în proiectul distrus de omul ministrului, Zvetlana Preoteasa: 

"Tu al cui eşti domnule ministru David?"