Ovidiu Ganţ, ce semnal porneşte din oraşul dvs., Timişoara, unde pentru prima dată un cetăţean UE fără cetăţenie română - germanul Dominic Samuel Fritz - a devenit primar cu peste 52% din voturi?

Consider că această alegere constituie un semn de normalitate într-o Europă unită. Tratatele europene permit cetăţenilor UE să candideze într-un alt stat membru. Dominic Fritz a profitat de această şansă, iar alianţa USR PLUS din Timişoara a fost suficient de inteligentă pentru a-l desemna candidat, ştiind foarte bine că acest oraş a avut întotdeauna o societate liberală şi cosmopolită, multietnică şi multiculturală, deci e locul potrivit pentru a obţine o astfel de victorie.

Dominic Fritz nu numai că nu este cetăţean român, dar nici nu aparţine minorităţii germane de aici şi nici nu este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR). Cu toate acestea, noi, cei din FDGR, am decis să îl sprijinim public. Cred că a fost decizia corectă. Îi urez mult succes şi sper să nu dezamăgească. 


Ce semnificaţie are rezultatul alegerilor locale din România asupra viitoarelor alegeri parlamentare, care vor avea loc pe 6 decembrie?

Cred că alegerile locale vor fi decisive pentru următoarele alegeri parlamentare, în măsura în care rezultatul clar a arătat că marile partide vor da tonul. Numeroasele partide mai mici nu au reuşit să treacă pragul de cinci procente. În plus, după toţi anii în care partidele, care, după părerea mea, au format "cadrilaterul roşu" - PSD, ALDE, Pro România şi UDMR - au făcut totul pentru a distruge justiţia şi statul de drept şi au dus o politică naţional-populistă, aceste partide au fost pedepsite de electorat.

Este în mod clar o victorie pentru PNL şi alianţa USR PLUS. În cazul ultimei alianţe menţionate, rezultatul este chiar impresionant, deoarece nu a avut primari până acum şi a reuşit să câştige în Bucureşti şi în alte oraşe mari precum Timişoara sau Braşov. Trebuie să subliniez că prim-ministrul Ludovic Orban a avut ideea foarte bună de a susţine în capitală un candidat comun PNL/USR PLUS. Doar aşa s-a putut obţine victoria împotriva primarului PSD în funcţie.

Această victorie electorală comună din Bucureşti trimite un semnal în direcţia apropiatelor alegeri parlamentare. Eliminarea aşa-numiţilor "baroni roşii" în unele regiuni din estul şi sud-estul României este, de asemenea, un semn clar că normalitatea se instalează şi acolo, şi că mulţi oameni din afara Banatului şi Transilvaniei au înţeles ceea ce contează în cele din urmă: o cale pro-europeană, cosmopolită şi nu una naţional-populistă ca până acum.

Este rezultatul electoral foarte bun obţinut de alianţa pro-europeană USR PLUS semnul că partidele "veterane" şi establishment-ul acestora a început să se clatine?

Observăm o tendinţă generală în Europa - apariţia unor noi partide. Cred că este parţial aşa cum spuneţi dvs. Mai ales pentru faptul că acest partid reprezintă valori importante precum lupta împotriva corupţiei - trebuie să spun aici că FDGR s-a alăturat acestei campanii. În cele din urmă, trebuie inclus în constituţia noastră ca persoanele condamnate să nu mai poată candida pentru funcţii publice.

Acest rezultat electoral remarcabil s-a datorat şi faptului că alianţa USR PLUS a prezentat candidaţi nepătaţi şi, până de curând, complet necunoscuţi. De asemenea, au refuzat destul de consecvent să accepte dezertori traseişti de la alte partide - o greşeală comisă de marile partide. Mai au o problemă, însă - trebuie să se definească ideologic, deoarece este încă destul de neclar cum se poziţionează în societate. La nivel european, ei fac parte din grupul "Renew Europe", dar ştim cum a apărut acest grup în Parlamentul European. Cu toate acestea, sunt pe drumul cel bun spre a deveni un partid care contează în România.

Vă doriţi un nou mandat ca deputat al minorităţii germane în parlamentul României. Ce înseamnă pentru dvs. să vă implicaţi pentru drepturile şi interesele minorităţii germane într-un nou parlament, într-o nouă constelaţie politică?Comunitatea a vrut-o aşa, doar voinţa mea nu ar fi fost suficientă. Am acceptat să fac acest lucru, dar în cele din urmă votul în adunarea reprezentativă a FDGR a fost decisiv. Reprezentanţii tuturor regiunilor româneşti din FDGR au votat în favoarea unei noi candidaturi. Văd asta ca o recunoaştere a muncii mele de până acum şi o încurajare pentru a continua. Vreau să încerc să continui aceeaşi politică în noul parlament.

Ceea ce a realizat FDGR în istoria sa de 30 de ani este extraordinar. Când, după căderea comunismului, în 1990, majoritatea membrilor minorităţii germane s-au gândit doar la cât de repede ar putea emigra în Germania, acest mic grup care a rămas s-a reunit şi a fondat FDGR. "Forumul German" a fost conceput ca un vehicul de reprezentare a minorităţii germane, dar şi de poziţionare a noastră în societate.

Cu un succes considerabil, am putea spune...

Realegerea primarului FDGR în Sibiu, Astrid Fodor, confirmă că am reuşit în mod exemplar. Numărul saşilor transilvăneni din Sibiu este irelevant din punct de vedere statistic (aproximativ 1,5% din populaţie - n. red.), dar primarul se bucură de încrederea deplină a populaţiei majoritare româneşti.

Minoritatea noastră este implicată activ în viaţa politică, economică, socială şi culturală a ţării. Aici aş dori să subliniez şi cooperarea strânsă cu preşedintele român Klaus Iohannis, el însuşi membru al minorităţii germane. În ceea ce priveşte politica externă, trebuie să subliniez funcţia noastră ca o formaţiune mică, dar importantă, care susţine relaţiile externe ale României cu Germania, în special.

Să ne întoarcem la alegerile locale din 27 septembrie. Poate fi considerat rezultatul acestor alegeri ca fiind sfârşitul epocii de tranziţie spre democraţie în România, la 30 de ani de la schimbarea politică?

E greu de spus dacă e sfârşitul tranziţiei, mai ales că părţi mari din România încă susţin o politică populist-naţionalistă, continuând să voteze PSD-ul post-comunist. Cred că şi asta variază de la o regiune la alta. Banatul şi Transilvania sunt de mult parte a Europei Centrale - istoric, dar şi datorită mentalităţii oamenilor de aici. Nu poţi spune neapărat asta despre celelalte regiuni - cu câteva excepţii, cum ar fi părţi mari din Bucureşti sau Iaşi-ul ca oraş universitar.

Acesta este cel mai important aspect pe care îl putem observa oriunde în Europa de Est: e de departe cel mai dificil lucru să schimbi mentalitatea oamenilor. Poţi crea instituţii, poţi adopta acquis-ul comunitar (al UE), poţi face orice, dar mulţi oameni încă nu au un spirit cosmopolit european. Există încă mulţi nostalgici după comunism, există naţional-populişti care din păcate încă mai sunt ”la butoane” în unele state din Europa de Est - slavă Domnului nu şi în România... Dacă acest rezultat va fi confirmat în 2024 şi poate chiar depăşit, atunci putem vorbi despre faptul că ne-am descotorosit definitiv de naţional-comunism.

Ovidiu Ganţ, profesor de matematică la Liceul Nikolaus Lenau din Timişoara, este din 2004 deputat al minorităţii germane în Parlamentul României.

Un interviu realizat de Robert Schwartz - Deutsche Welle