Sătenii din Pungeşti nu pot scăpa de primarul care i-a „vândut” americanilor nici după referendum. Capcana în care sunt prinşi judecătorii şi şefii judeţului
0Referendumul organizat duminică în Pungeşti, pentru demiterea primarului acuzat că a făcut jocurile americanilor în scandalul gazelor de şist, provoacă o situaţie fără precedent. Autorităţile nu ştiu cum să procedeze în privinţa acestui referendum, invocând existenţa a două legi aflate în vigoare care se contrazic. Cazul nu a fost rezolvat nici măcar în instanţă, judecătorii declinându-şi competenţele.
Controverse între autorităţile vasluiene, în urma organizării, duminică, a referendumul privind demiterea primarului din localitatea Pungeşti, unde în 2013 s-au înregistrat ample proteste împotriva gazelor de şist.
Decizia privind organizarea referendumului a fost luată de judecătorii din Braşov, care în decembrie 2015 au pronunţat hotărârea-eveniment, arătând că un primar poate fi demis de alegători, dacă nu le reprezintă interesele. În cazul de faţă, primarul de Pungeşti, Mircia Vlasă (PSD), a fost acuzat că a fost trădat interesele comunităţii, care nu era de acord cu explorarea gazelor de şist în zonă.
În baza deciziei Curţii de Apel Braşov, Prefectura Vaslui a organizat, în 20 martie, referendumul la Pungeşti, costurile privind desfăşurarea acestuia ridicându-se la 30.000 lei. La urne s-au prezentat 34,23% din cetăţenii cu drept de vot, din care 89,29% au votat pentru demiterea edilului în funcţie.
Judecătorul desemnat preşedinte al BEC Pungeşti a centralizat rezultatele din cele şapte secţii de votare din comună şi a întocmit procesele verbale pe care ulterior, în cursul nopţii de duminică, le-a predat la registratura Prefecturii Vaslui, afirmând că prefectul este cel care trebuie să valideze sau să invalideze referendumul. Magistratul Neculai Burlibaşa a precizat, pentru „Adevărul”, că pentru validarea referendumului era necesară prezenţa la vot a 50% plus 1 din numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele, potrivit Legii administraţiei publice locale.
Primarul de Pungeşti, Mircia Vlasă, s-a aflat duminică, din nou, la mâna alegătorilor FOTO Simona Voicu
Prefectul şi şeful BEC îşi pasează responsabilităţile
Potrivit Legii Administraţiei Publice Locale (215/2001), un primar poate fi demis prin referendum, dacă la vot se prezintă 50% plus 1 din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste. Legea Referendumului (3/2001), însă, modificată prin Legea 341/2013, stipulează că un referendum se validează dacă la urne se prezintă 30% plus 1 din numărul total al alegătorilor cu drept de vot. Confuzia provocată de cele două prevederi legislative aflate în vigoare i-a determinat, deopotrivă, pe preşedintele Biroului Electoral de Circumscripţie Pungeşti, judecătorul Neculai Burlibaşa, şi pe prefectul judeţului Vaslui, Daniel Olteanu, să nu valideze rezultatul referendumului, cei doi pasându-şi între ei responsabilitatea.
În cursul zilei de luni, mai mulţi reprezentanţi ai Mişcării de rezistenţă de la Pungeşti, care au militat pentru oprirea explorării gazelor de şist de către Compania Chevron, au protestat în faţa Instituţiei Prefectului şi i-au cerut prefectului Daniel Olteanu (foto jos) să valideze referendumul potrivit legii care prevede o prezenţă la urne de 30 la sută plus unu dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale permanente.
„Oamenii sunt îndreptăţiţi să ceară ce doresc, este o ţară liberă, dar eu nu pot lua decizii la presiunea străzii. Am înaintat Judecătoriei Vaslui o adresă prin care cerem ca magistraţii să valideze referendumul de demitere a primarului de la Pungeşti. Din punctul meu de vedere, validarea trebuia făcută de preşedintele Biroului Electoral de Circumscripţie, lucru care nu s-a întamplat. Nu trebuia să se pună presiune pe Instituţia Prefectului. Dacă judecatorul îşi va declina competenţa, se va menţine inutil o tensiune de care nu avem nevoie”, ne-a declarat prefectul de Vaslui, Daniel Olteanu.
Reprezentaţii Prefecturii Vaslui s-au adresat deopotrivă Judecătoriei Vaslui, cât Ministerului Afacerilor de Interne, Autorităţii Electorale Permanente pentru a cere lămuriri în legătură cu validarea rezultatelor referendumului. Nici magistraţii Judecătoriei Vaslui nu au tranşat, însă, situaţia, completul de judecată investit să soluţioneze cererea declinându-şi, marţi, competenţa Tribunalului Vaslui. Ajuns aici, magistraţii Tribunalului Vaslui nu au făcut, însă, lumină şi au decis, tot astăzi, să trimită dosarul mai departe, la Curtea de Apel Iaşi, pentru a soluţiona conflictul de competenţă ivit.
Cum a fost modificată Legea Referendumului
Legea privind organizarea referendumului a fost modificată în 2013, completările intrând în vigoare un an mai târziu. Principalele modificări aduse legii vizau prezenţa necesară validării referendumului. Astfel, procentul necesar validării unui referendum a fost scăzut de la de 50% plus unu, la 30% plus unu.
„Adevărul” i-a contactat pe deputaţii care au iniţiat Legea 341/2013, pentru modificarea şi completarea Legii 3/2000, privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Deputatul Eugen Nicolicea, unul dintre iniţiatorii Legii 341/2013, afirmă că situaţia nu ar trebui să fie confuză pentru juriştii care se ocupă de organizarea unui referendum, însă admite că Legea referendumului are nevoie de completări mai clare. În cazul unui referendum care priveşte demiterea unui primar, rezultatele se validează după Legea administraţiei publice locale şi nu după Legea referendumului, precizează iniţiatorul legii.
Nicolicea: Legea specială are prioritate în faţa legii generale
„Condiţia privind demiterea unui primar este prevăzută în Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, care este o lege specială şi are prioritate în faţa unei legi generale, aşa cum este cea a Referendumului. Aşadar, pentru demiterea unui primar este nevoie de 50% +1 din numărul alegătorilor cu drept de vot. Şi preşedintele BEC şi prefectul ar trebui să ştie că în cazul unui referendum privind demiterea unui primar se aplică Legea 215/2001. Probabil va fi necesar să venim cu noi completări la Legea Referendumului în care să explicăm în ce condiţii se demite un primar, pentru a nu mai ajunge la astfel de situaţii”, a declarat pentru ”Adevărul” deputatul Eugen Nicolicea, membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor.
Polul protestelor antişist
Localitatea vasluiană Pungeşti s-a confruntat cu proteste fără precendent la sfârşitul anului 2013, când în comună s-a amplasat prima sondă privind explorarea gazelor de şist din România. Terenul pe care compania Chevron a amplasat sonda a fost concesionat chiar de primarul comunei Mircia Vladă, fiind proprietatea acestuia. Începând cu jumătate lunii octombrie 2013, când la Pungeşti au început să apară primele utilaje ale companiei americane, în zonă s-au mobilizat sute de oameni care au protestat zile în şir împotriva exploatării gazelor de şist.
Sonda amplasată de Chevron la Pungeşti FOTO Adevărul
În apropierea perimetrului deţinut de Chevron, protestatarii au amenajat o tabără de rezistenţă. Concomitent cu acţiunile de la Pungeşti, care au culminat în decembrie 2013 cu distrugerea gardurilor care împrejmuiau perimetrul unde urma să fie amplasată sonda, au avut loc ample proteste antişist în marele oraşe ale ţării la care au poarticipat mii de oameni.
La Pungeşti, au fost dislocate forţe impresionante de ordine, comuna Pungeşti fiind declarată zonă specială de siguranţă publică, orice persoană care tranzita comuna fiind legitimată. Protestatarii au acuzat atunci jandarmii de abuz, afirmând că au fost agresaţi. După incidentele violente din decembrie 2013, odată cu impunerea restricţiilor de siguranţă, protestele au scăzut în intensitate.
În aprilie 2014, a fost ridicată sonda în perimetrul de la Pungeşti, iar o lună mai târziu, Chevron a anunţat demararea activităţii de explorare. În februarie 2015, compania americană a anunţat că renunţă la activităţile de explorare a zăcămintelor de gaze de şist din Polonia şi România, ale căror rezultate nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor iniţiale.
Localnicii au dărmat gardurile care împrejmuiau perimetrul Chevron FOTO AFP
Aproximativ 1.000 de cetăţeni din comuna Pungeşti au solicitat prefectului judeţului Vaslui organizarea unui referendum pentru demiterea primarului comunei, întrucât acesta ar fi acţionat împotriva intereselor comunităţii, însă Instituţia Prefectului a refuzat organizarea referendumului, invocând că semnăturile nu ar fi reale. Ulterior, Asociaţiile Salvaţi Bucureştiul, Neuer Weg, România Fără Ei, ActiveWatch, Eco Civica şi câţiva cetăţeni din comună au acţionat în instanţă Prefectura Vaslui, Curtea de Apel Braşov dându-le câştig de cauză.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Sătenii din Pungeşti se plâng că sunt legitimaţi de jandarmi când ies din case
ANTIŞISTUL Cum se infiltrează Biserica, pe şest, la protestele anti-şist
Se încarcă comentariile...
