Povestea tezaurului fabulos de la Hinova, care cântăreşte aproape cinci kilograme de aur. Cine şi de ce a ascuns comoara - explicaţia specialiştilor

Povestea tezaurului fabulos de la Hinova, care cântăreşte aproape cinci kilograme de aur. Cine şi de ce a ascuns comoara - explicaţia specialiştilor

Tezaurul de la Hinova FOTO coridorulverde.ro

Tezaurul de la Hinova a fost descoperit în anul 1980, în localitatea mehedinţeană Hinova, şi este format din peste 9.639 piese. Cântăreşte cinci kilograme şi este cel mai mare tezaur preistoric descoperit în România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lucrările începute în 1967 pentru construcţia celor două hidrocentrale de pe Dunăre, Porţile de Fier I şi II au constituit punctul de plecare al unor vaste cercetări arheologice. Programul acestor cercetări, conceput şi realizat de specialişti ai Institutului de Arheologie din Bucureşti şi Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, a avut misiunea de a obţine cât mai multe informaţii arheologice şi istorice din zonele afectate de lacurile de acumulare ale celor două hidrocentrale. Unul din punctele prevăzute a fi cercetate, în cadrul lucrărilor de la Porţile de Fier II, a fost şi micul castru roman târziu de la Hinova.

„Săpăturile au început în toamna anului 1976 şi s-au încheiat în anul 1981. Hinova, ca sit arheologic, era cunoscută mai puţin prin cercetări, ci mai ales prin descoperiri întâmplătoare. Localitatea şi în primul rând castrul de aici au căpătat o largă popularitate în anul 1981, după ce la 30 iulie 1980, fusese descoperit sub ruinele romane fabulosul tezaur de podoabe tracice din aur, datat în secolul al XII-lea î.e.n.”  spune Mişu Davidescu, fostul director al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, în lucrarea sa „Cetatea romană de la Hinova”.

Cântăreşte aproape 5 kg

Tezaurul a aparţinut tracilor nord-dunăreni, cântăreşte aproape 5 kg şi a fost ascuns în necropola plană de incineraţie din aceeaşi perioadă, peste care, la sfârşitul secolului al III-lea şi la începutul celui de al IV-lea, a fost construit castrul roman.

Castrul roman de la Hinova, aşa cum arată acum

A fost descoperit în ziua de 30 iulie 1980 în Hinova, Mehedinţi, de către o echipă de cercetători arheologi în urma unor săpături arheologice sistematice efectuate în zona castrului roman de la Hinova. La săpături au participat localnici din comuna Hinova, vasul de lut în care se afla tezaurul fiind descoperit de un localnic din satul Hinova.

„Se găseau tot felul de cioburi, de bucăţi de obiecte. Noi, elevii, le curăţam şi arheologii le lipeau, dând la iveală tot felul de oale vechi sau unelte. Într-una din zile, un batrân din sat a strigat că a găsit ceva. Ne-am strâns cu toţii lângă zidul unde, într-o groapă, se vedeau mai multe oale de pământ. Omul a încercat să le scoată cu grijă, dar pământul din care erau făcute a plesnit şi tot ce era în ele s-a împraştiat pe jos. Noi nu ne-am dat seama pe loc ce se află acolo, pentru că brăţările şi monedele erau acoperite de murdărie. Dar directorul de la Muzeul Porţile de Fier a priceput imediat: era aur“, îşi aminteşte Rodica Burducea întâmplarea, care a făcut-o să nu mai închidă un ochi nopţi la rând”, se arată pe site-ul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mehedinţi.

Este format din 9.639 de piese

Tezaurul cântăreşte 4919,95 g, fiind compus din mai multe tipuri de podoabe, atât pentru bărbaţi, cât şi femei şi este format din peste 9.639 piese. Cea mai mare piesă are greutatea de 580 g, iar cele mai mici, mărgelele, au 7,5 mg fiecare. În conţinutul tezaurului se remarcă o diademă lucrată dintr-o foaie subţire de aur, trei brăţări masive pentru bărbaţi, două brăţări pentru femei, 47 piese de colier de forma clopoţeilor, 45 piese de colier de forma cerceilor, perle de diverse mărimi şi forme, foarte multe mărgele. La toate acestea se mai adaugă cinci brăţări din fir dublu de sîrmă din aur, fragmente de brăţări, gheme sau lingouri de aur folosite care materie primă pentru confecţionat podoabe. Alături de aceste podoabe din aur s-a descoperit şi o brăţară din bronz.

 

Opaiţ, sec IV-V d. Chr. FOTO coridorulverde.ro

Atelier pentru podoabe de aur

“Mulţimea pieselor şi diversitatea lor, precum şi materia primă ne arată că la Hinova, în antichitate, exista un atelier ce lucra asemenea podoabe de aur pentru aristocraţia militară a vremii, care se diferenţiase în cadrul triburilor tracice nord-dunărene. Această aristocraţie militară (şi religioasă) dispunea de o situaţie economică şi o bunăstare materială excepţională pentru vremea respectivă, demonstrând diferenţierea socială ce se produsese în rîndurile triburilor trace, aşa cum o dovedesc numeroasele descoperiri arheologice din zonă”, mai spune Mişu Davidescu, fostul director al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.

Ascunderea tezaurului exprimă, în opinia lui Mişu Davidescu, “tensiune şi instabilitate în relaţiile dintre comunităţile sau dintre grupurile de comunităţi”. Probabil ca  bogatul tezaur să fi fost ascuns ca un reflex al marilor migraţii ale dorienilor şi tracilor frigieni, care, începând din secolul al XIII-lea î.e.n. au pătruns în Grecia continentală şi insulară, ajungând până în Asia Mică.

Citeşte şi:

Misterele Drobetei: ce s-a întâmplat cu aşezarea în timpul Împăratului Iustinian, cel care a încheiat fortificarea Dunării

Geniul ingineresc al Thermelor de la Drobeta. De ce sunt băile meşterite de romani cele mai complicate instalaţii din Dacia Inferioară

Secretele podului lui Apolodor din Damasc peste Dunăre. Cum au reuşit romanii să devieze cursul fluviului acum 2000 de ani

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: