Descoperirea Banatului Timişoarei: Prima traducere din italiană în română a cărţii lui Griselini, care explică de ce este deosebită această regiune

După 240 de ani de la publicarea în limba italiană, cartea lui Francesco Griselini dedicată Banatului Timişoarei este tradusă şi publicată pentru prima oară în limba română după ediţia originală.

În 1774 veneţianul Francesco Griselini porneşte într-o lungă călătorie în Banatul Timişoarei pentru a studia acest ţinut şi oamenii săi. În urma celor doi ani şi jumătate petrecuţi aici, Griselini publică o lucrare complexă “Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei”, în care descrie amănunţit atât istoria şi configuraţia politică şi economico-socială a Banatului dar şi a bănăţenilor şi a obiceiurilor lor. Cartea sa a fost tradusă în limba germană, de Ignaz von Born, în 1780. După această versiune, istroicul Costin Feneşan a tradus cartea în limba română. Iată că după 240 de ani de la publicarea în limba italiană, cartea lui Griselini este tradusă şi publicată pentru prima oară în limba română după ediţia italină originală. 

Traducerea din limba italiană aparţine pofesorul Daniele Pantaleoni, de la Lectoratul de Limbă Italiană a Universităţii de vest din Timişoara, iar editorul, care a adăugat un studiu introductiv, note şi comentarii, este istoricul Victor Neumann.

“Orice carte, dar mai ales când e vorba de o carte importantă, nu se traduce prin intermediar, dintr-o altă limbă decât cea în care a fost scrisă. Nu putem să-l traducem pe Shakespeare din Franceză, nici pe Flobert din germană. Trebuie să înţelegem că Francesco Griselini a scris în italiană şi trebuie tradus din italiană. Izvorul original este extrem de important. Majoritatea istoricilor au cunoscut până acum doar acea versiune germană. Ea este o sinteză a ceea ce a făcut Griselini şi nu reflectă întregul conţinut al cărţii. Sunt cinci capitole în plus în versiunea italiană, sunt descrieri şi informaţii multiple care nu se găsesc în versiunea germană”, a declarat Victor Neumann. 
 

Distanţare socială la lansarea cărţii din curtea Muzeului de Artă 
 

Explicaţia de ce e Banatul diferit

Descoperirile, observaţiile, comentariile şi ipotezele lui Griselini sunt un repe şi astăzi cu privire la geneza instituţiilor locale moderne, diversitatea comunităţilor lingvistice, ecumenismul religios, emanciparea socială şi politicile imperiale în Banatul Timişoarei în secolul al 18-lea.

“Griselini vede şi pluralitatea acestei regiuni, descrie fenomenul multicultural, cărui spaţiu şi de ce este europeană regiunea. Vede contribuţia Casei de Habsburg în ceea ce priveşte administraţia, reforma, dezvoltarea economică, problema colonizărilor, dar şi transferul de cunoştinţe şi de instrumente şi tehnici de lucru dinspre Europa occidentală spre Banatul Timişoarei. Observăm interculturalitatea şi plurilingvismul care există în cultura Banatului, descrie viaţa socială şi religiile pe care le practică locuitorii. Vede Timişoara ca pe un oraş foarte cosmopolit. Asta e o carte document”, a mai spus Neumann.  
 

Primarul Nicolae Robu a fost prezent la lansarea cărţii
 

Griselini vede importanţa administraţiai, a instituţiilor, metodele care au dus la crearea unei modernităţi şi a unei mentalităţi noi. "Fără învăţarea acestor lucruri, nu vom înţelege de ce acest Banat a fost mai avansat decât celelalte regiuni şi cum anume a putut să facă legătura cu occidentul", a completat istoricul. 

Griselini a explorat această regiunea în profunzime

Lucrarea lui Francesco Griselini este cu atât mai importantă cu cât este prima monografie serioasă a Banatului în noua orânduire, după cucerirea regiunii de către Imperiul Austriac.

“A mai fost un manuscris, al lui Johann Jakob Erler, care a trăit în aproximativ aceaşi perioadă cu Griselini. Era funcţionar al administraţiei imperiale la Timişoara şi a scris în limba germană. Probabil că cei doi s-au cunoscut, pentru că sunt informaţii relativ similare în anumite capitole. Înaintea lui Griselini făcuse o călătorie în Banat, Ignatz von Born, şi există câteva difernţe majore. Griselini s-a ocupat mai mult, a explorat această regiunea mai în profunzime, fără interese politice, ci pur şi simplu pentru cunoaştere şi de răspândire a cunoştinţelor despre regiune. A fost primul care a făcut o descriere complexă a fost Francesco Griselini”, a mai spus Victor Neumann. 

Un iluminist de clasă

Griselini s-a născut în Veneţia, la 12 august 1717, şi a fost un iluminist de înaltă clasă. A fost membru şi secretarul Societăţii Academice din Milano. A fost membru şi în Academiile de la Roma, Florenţa şi în Royal Academy din Londra. Activitatea sa s-a desfăşurat în mai multe domenii precum cel al ştiinţelor naturale, cartografie, istorie, literatură. A murit în 1787 într-un spital din Milano.O stradă din Timişoara şi una din Moldova Nouă îi poartă astăzi numele.

“Nu era suficient să cunoşti doar istorie. Era important să ai cercetări şi în alte domenii. El s-a întins spre

geografie, mineralogie, care sunt greu accesibile pentru un umanist, dar sunt esenţiale şi pentru un istoric”, a adăugat Neumann. 

Francesco Griselini FOTO Wikipedia
 

Cartea-document “Descoperirea Banatului Timişoarei” a putut vedea lumina tiparului cu ajutorul comunităţii oamenilor de afaceri italieni din Timişoara.