FOTO Ce-a mai rămas din marea industrie timişoreană a secolului XX

FOTO Ce-a mai rămas din marea industrie timişoreană a secolului XX

"Solventul" a fost vândut la fier vechi bucată cu bucată. FOTO: Arhiva Adevărul

Majoritatea marilor companii care au făcut cinste oraşului în ultimul secol nu mai există, iar fostele locaţii sunt în ruine. Terenurile de mare valoare imobiliară au provocat conflicte sau au creat probleme birocratice, motiv pentru care majoritatea zac nefolosite.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Societatea Solventul Timişoara a fost una dintre primele unităţi de profil petrochimic din România. În 1868, la Timişoara s-a construit prima fabrică de spirt şi rafinărie care, în 1930, începe şi producţia de solvenţi. Denumirea arhicunoscută, Întreprinderea Chimică Solventul Timişoara, a fost adoptată odată cu încheierea celui de-al doilea război mondial, în 1945.
 
Ultimii angajaţi au fost disponibilizaţi în 1997, iar locurile pe care se aflau instalaţiile şi clădirile companiei au fost lăsate în paragină, chiar dacă mulţi investitori şi-au făcut planuri mari cu acea locaţie. A urmat dezmembrarea instalaţiilor şi mai multe scandaluri legate de valorificarea fără drept a zeci de tone de fier vechi. Adevărata miză este, însă, reprezentată de zecile de hectare de teren, o comoară imobiliară care zace nefolosită. În scripetele agenţilor imobiliari, zona este trecută la capitolul „în curs de reconversie” de ani de zile.
 
Kandia a fost înfiinţată în 1895, ca fabrică de bomboane, şi avea iniţial mai puţin de 10 angajaţi. Dezvoltarea a fost fulminantă, mai ales la jumătatea secolului trecut, iar în perioada comunistă fabrica de ciocolată a avut chiar şi 800 de angajaţi. Acum zece ani, brand-ul a fost achiziţionat de firma bucureşteană Excelent, care a lichidat filiala timişoreană, continuând producţia în capitală. Ultimii 200 de angajaţi din Timişoara au fost concediaţi în 2004, iar patrimoniul a rămas în posesia firmei. Clădirea nu a mai fost utilizată, fiind acum în paragină.
 
Clădirea în care şi-a început activitatea celebra Fabrică de Ciorapi, la 1908, stă acum nefolosită. Zona în care se află construcţiile fostei fabrici, în cartierul Fabric, între piaţa Badea Cârţan şi Gara Mică, a fost cumpărată în 2005 de o companie imobiliară care intenţiona să demoleze pentru a profita de teren. Comisia Regională a Monumentelor şi Siturilor Istorice nu a fost deacord, considerând că trei dintre clădirile complexului, mozaicul şi curtea interioară sunt importante pentru arhitectura industrială reprezentativă a oraşului. Respectiva companie a încercat să câştige în instanţă dreptul de a demola clădirile, însă nu a reuşit, astfel că a vândut complexul. Fabrica de ciorapi aparţine acum Kaufland, care s-a angajat să construiască un nou magazin păstrând în acelaşi timp elementele istorice, însă lucrările întârzie să înceapă din motive birocratice.
 
Abatorul Municipal a fost construit în 1905, iar cele 11 clădiri ale complexului au funcţionat fără întrerupere până în 1989, când a fost restrânsă activitatea, iar în 1992 a fost desfiinţat. După demolări succesive, s-a păstrarat doar turnului emblematic, poarta de intrare cu cele două grupuri statuare şi cele două clădiri adiacente turnului. Spaţiul a fost cumpărat cu 20,8  milioane de euro de Ţiriac Holding, care împreună cu un consorţiu străin intenţionează să ridice aici un mall care să încorporeze şi construcţiile rămase. Plăcuţele cu „şantier în lucru” indică faptul că lucrările au început în 2009, atât pentru reabilitarea vechilor clădiri, cât şi pentru mall, iar datele de finalizare sunt 2011, respectiv 2012.
 
Uzina chimică Guban Timişoara a fost înfiinţată în 1937, iar din 1959 produce încălţăminte, clădirile cunoscute acum fiind construite în anii ’60. În 1995 a devenit societate pe acţiuni, acţionari fiind angajaţii. Acum, fabrica mai funcţionează doar într-un spaţiu restrâns, majoritatea clădirilor fiind de închiriat, însă într-o stare avansată de degradare. Acţionarii au încercat vândă terenul şi clădirile fabricii de încălţăminte şi marochinărie în 2007, pentru a muta afacerea în afara oraşului, însă nu au găsit cumpărător.
 
Afacere înfiinţată în secolul XIX, Industria Lânii SA Timişoara a murit încet după Revoluţie, neadaptându-se noilor cerinţe. Din 2003, terenul şi clădirile ILSA Timişoara se află în proprietatea omului de afaceri Ovidiu Tender, care ridică acolo cartierul „Noua Timişoară”. O parte din clădiri sunt ridicate deja, însă criza financiară a frânat lucrările, iar cea mai mare parte a suprafeţei oferă timişorenilor un peisaj desprins dintr-un film post-apocaliptic.
 
Fabrica de ţigarete a fost înfiinţată în 1846, fiind cea mai veche de pe actualul teritoriu al României şi a doua din Imperiul Austro-ungar. Începută ca o afacere privată, cu câţiva angajaţi, această întreprindere angaja, în anii de vârf ai activităţii sale, chiar şi 2.000 de timişireni. Odată cu privatizarea, la începutul anilor 2000, fabrica de ţigarete s-a închis, iar clădirea stă nefolosită.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: