Rusia a exploatat protestele din Franța pentru a răspândi dezinformări. De aceeași parte a baricadei s-au aflat și conturi asociate mișcării MAGA și ale unor influenceri israelieni

O rețea rusă de influență ar fi distribuit materiale false care atribuiau violențele migrației necontrolate și prezentau guvernul francez drept incapabil să gestioneze situația. Potrivit unor evaluări interne ale Uniunii Europene și Franței, narațiuni similare au fost promovate și de conturi asociate mișcării MAGA din SUA și unor oficiali sau influenceri israelieni.

Proteste în Franța Foto: AFP

Rusia ar fi încercat să folosească tulburările sociale din Franța din luna octombrie pentru a alimenta tensiunile legate de imigrație și pentru a submina încrederea publicului în autorități, potrivit unei evaluări interne a Uniunii Europene consultate de Reuters.

Un alt raport, întocmit de Ministerul francez de Externe și consultat de agenție, arată că și conturi de pe rețelele sociale asociate Israelului și mișcării americane MAGA au răspândit mesaje critice la adresa Franței. Acestea au legat protestele de islamismul radical și de migrație.

Cele două evaluări oferă o imagine asupra modului în care actori externi ar fi încercat să exploateze instabilitatea internă din Franța pentru a-și promova propriile obiective politice, notează Reuters.

O rețea rusă ar fi distribuit materiale false prezentate drept știri

Potrivit analizei europene, o rețea clandestină rusă cunoscută sub numele de „Operațiunea Overload” ar fi distribuit videoclipuri care imitau materiale ale unor instituții media occidentale, cu scopul de a influența publicul francez.

Unele dintre aceste materiale susțineau în mod fals că migranții ar fi violat participanți la proteste sau că urmau să aibă loc atacuri teroriste.

Raportul afirmă că obiectivul campaniei era să prezinte conducerea Franței drept slabă și tot mai autoritară.

„Astfel de evenimente creează oportunități pentru subminarea guvernelor naționale, alimentarea fricii și a diviziunilor și influențarea opiniei publice înaintea alegerilor”, se arată în document.

Analiștii europeni nu au identificat însă dovezi că Moscova sau alți actori externi ar fi provocat ori amplificat protestele. Documentul descrie activitatea drept o exploatare oportunistă a tulburărilor deja existente.

Mesajele asociate MAGA și Israelului au avut o audiență mai mare

Evaluarea Ministerului francez de Externe arată că cele mai populare zece postări de pe platforma X provenite din cercuri proruse și referitoare la proteste au acumulat 2,8 milioane de vizualizări în perioada 16-18 octombrie.

Numărul a fost însă mult mai mic decât audiența mesajelor publicate de conturi asociate mișcării MAGA, precum și de oficiali, instituții media și influenceri israelieni.

Potrivit raportului francez, cele mai populare zece postări despre proteste publicate de persoane din zona MAGA au înregistrat peste 49 de milioane de vizualizări în același interval.

Alte zece postări publicate de oficiali israelieni, conturi guvernamentale, instituții media și influenceri au acumulat peste 35 de milioane de vizualizări.

Analiștii descriu aceste campanii drept o formă de competiție narativă, prin care diferiți actori încearcă să influențeze modul în care publicul interpretează evenimentele.

Elina Traiger, politolog senior la centrul de cercetare RAND Corporation, a declarat că astfel de campanii pot contribui treptat la schimbarea percepției asupra democrațiilor occidentale, atât în Europa, cât și în afara continentului.

Potrivit acesteia, mesajele care exploatează tensiunile sociale pot alimenta reacțiile antiimigrație și pot împinge alegătorii europeni către poziții politice extremiste.

Reuters precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile din rapoartele francez și european.

Oficialii francezi consultați de agenție au făcut trimitere la declarațiile președintelui Emmanuel Macron din 21 octombrie. Acesta a spus că nu existau indicii vizibile privind o intervenție străină în organizarea protestelor, dar că au fost observate acțiuni de manipulare a informațiilor de către state străine.

O campanie care ar urmări și slăbirea sprijinului european pentru Ucraina

Raportul Uniunii Europene susține că „Operațiunea Overload”, activă din septembrie 2023, vizează personalități publice, instituții și organizații media occidentale.

Scopul ar fi discreditarea acestora și diminuarea sprijinului pentru Ucraina, în paralel cu promovarea unor mesaje favorabile intereselor Rusiei.

Potrivit documentului, rețeaua a încercat inclusiv să transmită ideea că guvernele europene acordă prioritate ajutorului pentru Ucraina în detrimentul problemelor interne ale propriilor cetățeni.

Un raport publicat anul trecut de Institutul pentru Dialog Strategic (ISD), un centru britanic de analiză, descria Operațiunea Overload drept o campanie rusă de amploare, desfășurată constant și construită în jurul imitării unor surse de încredere pentru a răspândi neîncredere și confuzie.

Organizația ar crea videoclipuri care seamănă cu reportaje de televiziune, ar folosi inteligența artificială pentru a clona vocile unor experți și ar falsifica titluri de presă și imagini.

Potrivit ISD, rețeaua își mută activitatea de la o țară la alta pentru a exploata crizele și dezbaterile publice.

În 2024, agenția franceză Viginum, responsabilă de identificarea și combaterea ingerințelor digitale străine, a publicat un raport detaliat despre Operațiunea Overload și alte campanii rusești similare. Oficialii francezi au avertizat că astfel de rețele reapar în perioade de proteste, alegeri sau alte evenimente care pot fi folosite pentru a afecta imaginea țării.

Franța pregătește scenarii de criză pentru alegerile din 2027. Un buncăr ar fi fost amenajat pentru evacuarea lui Emmanuel Macron

Serviciile de securitate franceze ar analiza posibilitatea unor revolte violente, a unei insurecții armate sau a unei crize instituționale după alegerile prezidențiale din 2027. O carte de investigație publicată în noiembrie susține că autoritățile au pregătit inclusiv un plan de evacuare a președintelui, care ar include un buncăr în apropierea Parisului.

Autoritățile franceze analizează mai multe scenarii de criză în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027, inclusiv posibilitatea izbucnirii unor proteste violente sau a unei insurecții armate.

Potrivit unei cărți de investigație semnate de trei jurnaliști francezi, autoritățile ar fi pregătit un plan pentru evacuarea președintelui Emmanuel Macron în cazul în care manifestanții ar încerca să ia cu asalt Palatul Élysée.

Informațiile apar în volumul „La Nouvelle Armée des ombres” („Noua armată a umbrelor”), publicat la începutul lunii noiembrie și citat de publicația RBC-Ukraine, care preia informații din The Telegraph.

Cartea prezintă scenarii analizate de serviciile de informații și de instituțiile franceze pentru eventualitatea unor tulburări majore după scrutinul prezidențial din 2027.

Protestele „vestelor galbene”, un precedent pentru autorități

Potrivit autorilor, pregătirile pentru o eventuală evacuare a președintelui ar fi fost influențate și de protestele „vestelor galbene” din 2018.

În timpul unei vizite în orașul Le Puy-en-Velay, Macron s-a confruntat cu manifestanți furioși, iar incidentul ar fi determinat autoritățile să reevalueze riscurile la adresa securității șefului statului.

„Guvernul a tremurat”, a declarat unul dintre autorii cărții pentru postul de radio France Inter.

Serviciile de securitate analizează posibile revolte după alegeri

Potrivit investigației, autoritățile franceze iau în calcul mai multe scenarii în funcție de rezultatul alegerilor prezidențiale din 2027.

O eventuală victorie a partidului Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, ar putea provoca proteste de amploare. Autorii descriu posibilitatea unui „al treilea tur” electoral desfășurat în stradă, cu participarea activiștilor de stânga radicală, a tinerilor din suburbii și a unor grupuri de militanți din mediul rural care ar refuza să accepte rezultatul scrutinului.

În schimb, o victorie a lui Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului de stânga radicală Franța Nesupusă, ar putea genera, potrivit scenariilor analizate, o formă de rezistență pasivă în rândul polițiștilor. Unii dintre aceștia ar putea refuza să execute ordinele noii conduceri politice.

Autorii susțin că șeful poliției din Paris, Patrice Faure, a organizat mai multe reuniuni consacrate pregătirilor pentru o posibilă insurecție. Informațiile s-ar baza pe discuții cu surse de rang înalt din structurile de securitate franceze.

Direcția Generală pentru Securitate Externă (DGSE), serviciul de informații externe al Franței, ar fi simulat deja diferite scenarii de ingerință în procesul electoral.

De asemenea, polițiștii din capitală ar fi participat la exerciții în care au fost nevoiți să lucreze o zi întreagă fără telefoane criptate, pentru a testa capacitatea de reacție în cazul unui atac cibernetic care ar afecta comunicațiile.

Armata ar putea fi mobilizată pentru apărarea Parlamentului

Investigația susține că forțele speciale franceze au analizat și posibilitatea trimiterii unor militari pentru apărarea Parlamentului în cazul unei insurecții armate.

Un fost ofițer al unei unități de elită a armatei franceze ar fi confirmat existența unor asemenea planuri.

Potrivit autorilor cărții, un oficial de rang înalt din serviciile de informații i-a avertizat încă din aprilie că Franța s-ar putea confrunta cu o revoltă de amploare, pe fondul creșterii prețurilor la carburanți și al nemulțumirilor sociale acumulate după protestele „vestelor galbene”.

Investigația menționează și manifestațiile din 17 octombrie, la care ar fi participat peste 500.000 de persoane, deși serviciile de informații ar fi estimat inițial o prezență de cel mult 150.000 de oameni.

Rețele clandestine din timpul Războiului Rece, luate din nou în calcul

Autorii afirmă că serviciile secrete franceze au început să manifeste din nou interes pentru rețelele clandestine de rezistență create în timpul Războiului Rece.

Aceste structuri, finanțate în secret, ar putea fi activate în cazul unei crize atât de grave încât instituțiile statului să nu mai poată funcționa.

Un fost comandant al forțelor speciale a avertizat însă că folosirea armatei împotriva protestatarilor ar putea deveni o practică obișnuită pentru liderii politici.

O asemenea evoluție, a spus acesta, ar reprezenta un risc major pentru democrație.