Legendele pădurii Cotoşmanului le-au luat minţile căutătorilor de aur: comoara fabuloasă şi mireasa-fantomă

Fantoma din Pădurea Cotoşmanului s-ar fi arătat ultima oară în Roieşti FOTO Arhivă

Pădurea Cotoşamanului, una din cele mai întinse din judeţul Vâlcea, s-a făcut cunoscută datorită povestirilor despre apariţii fantomatice şi comori bine ascunse de tâlharii care i-au jefuit la drumul mare pe neguţătorii locali. Legendele despre aurul ascuns i-au făcut pe mulţi căutători de comori să-şi pună viaţa în pericol şi să se apuce de săpat tunele.

În pădurea de stejari dintre comunele Popeşti şi Roeşti au sălăşuit în urmă cu câteva sute de ani mai multe cete de tâlhari, care-şi făcuseră un obicei din a-I ataca pe neguţătorii locali ori de câte ori aceştia mergeau să se aprovizioneze cu grâu şi fructe din Bănie. Pentru a ajunge în capitala Olteniei, comercianţii erau nevoiţi să se deplaseze cu căruţele pe drumul care străbate pădurea Cotoşmanu, la fel cum pe teritoriul lotrilor erau obligaţi să se meargă şi boierii acelor vremuri ori de câte ori erau chemaţi în Bănie pentru a rezolva diverse treburi administrative.  

Oamenii locului povestesc şi astăzi că negustorii şi boierii, care doreau să evite atacurile hoţilor, aşteptau să se strângă câte 20 la baza dealului şi abia apoi îndrăzneau să pornească spre Craiova. Locul tâlharilor la drumul mare a fost luat în secolul al XIX-lea de alţi hoţi, respectiv de haiduci, cei care în credinţa populară au căpătat aura unor persoane bine intenţionate, care au furat de la bogaţi doar pentru a-i ajuta pe săraci. 

Baladele populare culese din această zonă îi pomenesc haiducii Petre Vâlcean, Scăpau sau Nicu Muntean. Despre cel din urmă se spune că ar fi ascuns la rădăcina unui stejar o comoară impresionantă, care aşteaptă şi acum să fie descoperită. Cei mai cunoscuţi haiduci dintre cei care şi-au găsit loc de odihnă şi ascunzătoare în pădurea seculară Cotoşmanu sunt, însă, Terente şi Dragu, despre care se ştia în toată zona cuprinsă între râurile Cerna şi Pesceana. 

Haiducul Dragu este pomenit drept conducătorul unei răscoale a ţăranilor din zonă, pe care birurile tot mai mari impuse de boieri i-au făcut să ia atitudine. 

Comorile ascunse din Pădurea Cotoşmanu

În mitologia populară, legendele despre lotrii sunt întotdeauna completate de alte povestiri despre aurul ascuns de aceştia în diverse zone. Bătrânii sunt convinşi că în pădurea dintre Popeşti şi Roeşti zac ascunse comori nebănuite, căci toţi tâlharii care au sălăşuit în zonă au picat în mâinile poterii şi nu au mai apucat să se bucure de bogăţiile strânse. Mai mult, localnicii sunt convinşi că, în anumite momente din an, cum ar fi zilele care premerg sărbătorii Sfântului Andrei, aurul ascuns în pădure începe să “joace”.

Legendele despre comorile ascunse au aprins imaginaţia căutătorilor de comori, care şi-au riscat chiar şi viaţa doar pentru a pune mâna pe aur. În urmă cu şapte ani, 11 căutători de comori au sfârşit prin a da cu subsemnatul la poliţie. Ghinionul a fost unul destul de mare având în vedere efortul depus de căutători, care nu doar că au scormonit metru cu metru prin pădure, dar s-au apucat să şi sape un tunel de 15 metri pentru a găsi aurul haiducilor.

Mireasa care bântuie prin pădure

În comunele de lângă Pădurea Cotoşmanu se vorbeşte şi în prezent despre stafia unei mirese care s-ar fi arătat în câteva rânduri unor şoferi care au tranzitat zona. Fantoma şi-ar fi făcut apariţia, ultima oară, în primăvara anului 2013, dar nu pe şoseaua din pădure, ci în curtea unui magazin din comuna Roieşti.

Un filmuleţ de câteva secunde cu misterioasa apariţie a fost postat şi pe internet, iar patronul magazinului a apelat rapid la ajutorul preoţilor din localitate, pe care i-a rugat să dea cu busuiocul prin curte, prin locul pe unde ar fi trecut stafia. Potrivit unei legende locale, mireasa ar fi fost ucisă în urmă cu câteva sute de ani, chiar de tâlharii care şi-au făcut ascunzătoare în Pădurea Cotoşmanului, şi tot de atâta timp bântuie prin zonă, în căutarea iubitului.