Salvamont Argeş: „Câţiva tineri au mers pe Moldoveanu cu nişte boxe imense. Pentru unii, urcatul pe munte e bâlci”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Anul trecut, un turist a vrut să urce pe vârful Negoiu în pantaloni scurţi FOTO: Salvamont Argeş
Anul trecut, un turist a vrut să urce pe vârful Negoiu în pantaloni scurţi FOTO: Salvamont Argeş

De la începutul acestui an au fost înregistrate două grave accidente în munţii Făgăraş, cu doi turişti care au căzut în prăpastie, unul decedat şi al doilea a fost grav rănit. La acestea se adaugă numeroase cazuri de turişti care merg pe munte fără echipamente adecvate.

„Adevărul” a vorbit cu Ion Sănduloiu, şeful Salvamont Argeş, despre cele mai mari greşeli ale turiştilor care merg pe munte şi despre cazuri revoltătoare.

„Principala greşeală este întotdeauna insuficienta informare. Pentru că de aici pleacă tot. Nu ştii la ce să te aştepţi, nici cum să fii echipat. Vă dau dau un exemplu de traseu simplu, de la Brusturet până la Stâna din Grind şi întoarcere prin Piscul Păduricii. E un traseu pe unde panta nici nu trece de 10%. Nivelul de echipare este minim, însă ai nevoie de un minimum de informaţii. Trebuie să ştii ce echipament ai nevoie, pentru că traseul durează 4-5 ore şi poate să înceapă vânt, ninsoare, lapoviţă, ploaie… Al doilea detaliu important: traseele turistice nu sunt ca străzile. Noi avem tot felul de apeluri halucinante de la oameni nervoşi care ne sună să ne întrebe pe unde o iau, la stânga sau la dreapta, ca şi cum ar fi în oraş. Ei trebuie să se uite pe o hartă şi să ştie să se uite pe o hartă”, precizează Ion Sănduloiu.

Şeful Salvamont Argeş a avut vara trecută o discuţie mai aprinsă cu doi tineri foarte bine echipaţi, însă pentru alergare montană. Iar cei doi alergători montani, care plecaseră fără o hartă la ei şi fără să fie documentaţi privind traseul, l-au întrebat nervoşi pe Ion Sănduloiu cum să ajungă pe vârful Vânătarea lui Buteanu (2.507 metri). ”Unii alergători montani, care nu sunt oameni de munte, se pot trezi la un moment dat că nu mai ştiu pe unde să meargă. Şi tocmai de aceea e important să mergi cu cineva cu experienţă şi care să ştie să se uite pe o hartă şi care să te înveţe simbolistica unei hărţi. Eu şi acum, după zeci de ani de mers pe munte, am hartă în rucsac. Şi mă mai uit pe ea, ca să văd de exemplu cum sunt reprezentate diferite aglomerări de stânci”, a declarat pentru ”Adevărul” şeful Salvamont Argeş. 

„Unii au impresia că pe munte e ca în centrul oraşului”

”Lipsa de informare este un rezultat al ignoranţei. Unii au impresia că pe munte e ca în centrul oraşului. Şi atunci pleacă exact cum ies din casă, fără informaţii referitoare la orientare şi echipament. Iar aceste lucruri trebuie să intre în reflex după un an-doi de mers pe munte”, consideră Ion Sănduloiu.

În octombrie 2021, şase persoane care plecaseră spre vârful Negoiu nu s-au mai putut orienta la un moment dat din cauza că nu îşi luaseră lanterne cu ei. A fost solicitat sprijinul unui echipaj al Salvamont Argeş, care i-a reperat şi recuperat pe cei şase turişti nepregătiţi. Iar una dintre cele şase persoane plecase pe munte total nepregătit, doar în pantaloni scurţi, fapt ce l-a revoltat pe Ion Sănduloiu, şeful Salvamont Argeş.

Orgoliul este o altă mare problemă pentru destui dintre cei care merg pe munte. ”Sunt corporatişti care au făcut tot felul de cursuri motivaţionale unde li s-a spus că trebuie să aibă un scop. Şi am întâlnit corporatişti cu un scop, îşi luaseră liber o zi şi care doreau neapărat să ajungă pe un vârf, fără o minimă documentare şi pregătire. Şi le-am spus unora să nu mai judece aşa pentru că pot ajunge într-un sac cu fermoar. Trebuie scuturaţi într-un fel”, mai spune Ion Sănduloiu

În urmă cu câteva zile, experimentatul salvamontist s-a supărat încercând să conving un alpinist să nu se ducă pe vârful Negoiu în perioada aceasta. De peste o săptămână, muntele este un patinoar, iar riscul de alunecare este imens, chiar şi cu colţari.

”Chiar şi dacă ai colţari şi ai alunecat, frânarea cu pioletul este foarte dificilă. Am avut în 2006 un coleg de la Sibiu care a murit exact pe un asemenea gen de teren, nu a mai putut să mai frâneze, şi era om cu experienţă…

Cei care ne iau peste picior nu îşi dau seama că noi vorbim având în memorie diverse tragedii. Sunt oameni care ne miştocăreau că de ce să poarte ei colţari în decembrie şi care au murit în decembrie fix pentru că nu aveau colţari în picioare. 

Am avut şi cazul unor tineri care urcaseră pe Moldoveanu cu nişte boxe imense. Pentru unii, urcatul pe munte începe să se transforme în bâlci”, conchide Ion Sănduloiu.

Vă mai recomandăm şi:

Flori distruse de turişti: „Reamintim troglodiţilor că bujorul de munte e specie protejată. În ciuda legendelor, ceaiul de bujor nu mai scoală nimic“ 

Povestea proiectului devenit Legea Câinilor Salvamont: „Verifică o suprafaţă de 16 ori mai repede decât 10 salvamontişti. Eficienţă de 1600%"

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite