Cum s-a transformat Valea Jiului în Jalea Viului: oraşele miniere hunedorene intrate în cursa supravieţuirii

Cum s-a transformat Valea Jiului în Jalea Viului: oraşele miniere hunedorene intrate în cursa supravieţuirii

Minerii în anul 1999, în timpul unui protest pe străzile Petroşaniului, din vremea disponibilizărilor masive. FOTO: Traian Manu. Arhiva personală.

Valea Jiului, una dintre cele mai sărace zone din judeţul Hunedoara, a fost măcinată în ultimele două decenii de probleme sociale. Declinul aglomerării urbane s-a accentuat după anul 1995, o dată cu primele disponibilizări masive din minerit, iar în prezent cele şase oraşe din Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani) supravieţuiesc cu greu situaţiei dificile din economie.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Dacă în primii ani de la Revoluţie, în minele Văii Jiului lucrau peste 45.000 de oameni (în 1977, numărul lor fusese de aproape 90.000), în prezent au mai rămas doar 8.000 de mineri.

Aproape 20.000 de mineri au cerut să fie disponibilizaţi numai între anii 1997 şi 1999. Au primit salarii compensatorii, iar sumele obţinute erau considerate la acea vreme drept mici averi. Mulţi dintre ei şi-au vândut apartamentele în schimbul unor plăţi derizorii şi au plecat din Valea Jiului spre locurile natale: satele din Moldova, Oltenia, Dobrogea.

Se spune că în vremea disponibilizărilor, locuinţele unor foşti mineri care urmau să plece din Vale erau vândute chiar şi pe câte o ladă de bere. Alţi ortaci au rămas fără nimic în doar câteva luni de la acceptarea disponibilizărilor. Puţini au fost cei care au ştiut să îşi folosească banii astfel încât să prospere.

Cea mai dificilă perioadă
În anii 1990 - 2000 au fost închise minele Câmpu' lui Neag, Petrila Sud, Dâlja, Iscroni, Sălătruc, Valea de Brazi, Aninoasa şi Bărbăteni. Valea Jiului şi-a continuat declinul, în ciuda aşa-numitei Strategii de dezvoltare a bazinului carbonifer, elaborată de statul român în anuil 2002.

Planul de salvare a zonei prezenta problemele cu care se confruntau oraşele şi populaţia Văii Jiului: două treimi dintre minerii disponibilizaţi nu îşi mai găsiseră locuri de muncă, în cinci ani populaţia activă a scăzut cu 40 la sută, starea infrastructurii rutiere era dezastruoasă, blocurile de locuinţe ale minerilor erau insalubre, poluarea mediului ca urmare a exploatărilor miniere era accentuată, lipsa calificărilor, refuzul de a munci al multor şomeri şi lipsa investiţiilor private importante din cauza neatractivităţii zonei conturau, de asemenea, tabloul deprimant al depresiunii. Iar dacă toate aceste aspecte nu erau suficente încât să transforme oraşele miniere în locuri de evitat, mineriadele au distrus aproape definitiv imaginea Văii Jiului.

 
Foto
Foto

Valea disponibilizărilor
În prezent, situaţia oraşelor Văii Jiului nu s-a ameliorat simţitor. În ultimul deceniu, populaţia din zonă a scăzut cu aproape 30.000 de oameni, ajungând la 140.000. Cifra reprezintă jumătate din cea a polulaţiei Văii Jiului din 1990.

Şapte mine mai funcţionează în prezent în Valea Jiului, dar în următorii cinci ani, exploatările Petrila, Paroşeni şi Uricani vor fi închise, iar peste 3.000 de angajaţi ai acestora vor fi disponibilizaţi. Cele trei mine considerate neviabile au intrat în cursa disponibilizărilor din anul 2011 şi până în prezent au plecat din acestea circa 1.500 de angajaţi. După 2018 vor mai râmîne în Valea Jiului exploatările miniere Livezeni, Vulcan, Lonea şi Lupeni.

„Cei mai mulţi dintre minerii care intră în disponibilizări sunt în prag de pensie, pentru că în minerit 45 de ani este vârsta de pensionare. Aşa cred că oraşe din zonă vom ajunge oraşe de pensionari. Alţi dintre foştii mei colegi disponibilizaţi şi-au găsit de lucru în construcţie, la Hidroelectrica de exemplu, la săpat de şanţuri şi tunele. Tinerii pleacă să lucreze în Occident sau în alte oraşe, pentru că aici au puţine şanse să îşi găsească locuri de muncă. Femeile, dacă nu se angajează ca vânzătoare sau la diverse firme private, rămân acasă pentru a îngriji de copii. Aici aşa s-a păstrat obiceiul: ca soţiile minerilor să stea acasă”, a povestit Martin Vasiliu (43 de ani), un miner din Uricani, care îşi aşteaptă disponibilizarea şi apoi trecerea din şomaj în pensie.

 
Oraşele izolate de restul lumii
Drumul naţional care leagă zona Hunedoarei şi a Devei de oraşele Văii Jiului reprezintă una dintre cele mai bune şosele din judeţ. Cei 40 de kilometri ai DN 66 între Haţeg şi Petroşani traversează locuri cu potenţial turistic: zonele montane Retezat, Şureanu şi Parâng. Primul oraş care le apare în cale vizitatorilor zonei este Petrila. Peisajul urban al localităţii cu peste 20.000 de locuitori, (cu 10.000 mai puţini decât în urmă cu 15 ani), este deprimant dincolo de clădirile de pe marginea bulevardului principal, ale căror faţade au fost restaurate.

Localnicii se pot considera norocoşi deocamdată: la marginea oraşului mai funcţionează minele Lonea şi Petrila, însă o dată cu închiderea până în 2015 a celei de-a doua, aproape 1.000 de oameni vor rămâne fără locuri de muncă. În vecinătatea Petrilei, situaţia capitalei Văii Jiului, Petroşani, este mai bună din punct de vedere economic.
Peisajul se schimbă din nou, dincolo de Petroşani, unde de-alungul unei şosele aproape distruse sunt înşiruite oraşele Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani.

Aninoasa este considerată oraş, doar din cauza blocurilor gri construite aici. E considerată chiar oraş minier, deşi exploatarea de la Aninoasa este închisă din 2006. O colonie de barăci şi case ce stau să se prăbuşească se întinde între şoseaua principală şi ruinele vechilor mine. Recent, administraţia localităţii şi-a cerut insolvenţa, din cauza datoriilor imposibil de achitat faţă de creditori. În Vulcan şi Lupeni, administraţiile locale mizează pe turismul montan, iar staţiunea Straja le dă şanse de supravieţuire.

Oraşul Uricani riscă să aibă aceeaşi soartă a localităţii Aninoasa. Este izolat la capătul unui drum care intră în munţi, iar exploatarea minieră a oraşului îşi aşteaptă închiderea. Mulţi dintre localnici speră că vor Uricaniul va ieşi din izolare după ce va fi finalizată construcţia drumului naţional care face legătura, prin Uricani, între judeţul Hunedoara şi Mehedinţi. Circa 20 de kilometri ai tronsonului rutier, până la limita cu judeţul Mehedinţi, au rămas neasfaltaţi, iar în prezent proiectul este suspendat din lipsa finanţărilor.
 

Vă recomandăm şi alte articole despre localităţile miniere:

FOTO Muntele de aur al Hunedoarei: povestea vechiului orăşel minier Săcărâmb, Eldorado din secolele trecute

Un ţinut fascinant se dezvăluie turiştilor într-o zonă izolată de munţi şi de păduri, nu departe de municipiul Deva, la capătul unui urcuş de aproape zece kilometri. Despre Săcărâmb, istoricii spun că în secolele trecute a fost unul dintre cele mai căutate locuri de către europenii cuprinşi de febra aurului. Aici s-au stabilit pentru a munci în minele înfiinţate la mijlocul secolului XVIII, oameni din toate părţile continentului.

REPORTAJ Oraşul cenuşiu al Hunedoarei, locul unde toate infracţiunile grave au devenit posibile

Cel mai nesigur municipiu din judeţul Hunedoara a adunat între hotarele lui, numai în ultimul an, zeci de tineri implicaţi în traficul de droguri, o mafie a contrabandiştilor cu ţigări şi a hoţilor de cărbune din vagoane, spărgători, interlopi violenţi şi criminali.

FOTO Supravieţuitorii din coloniile care n-au mai devenit oraşe

Minele închise în ultimii ani au dat peste cap viaţa locuitorilor din Teliuc şi Ghelar, judeţul Hunedoara. Mulţi dintre ei au ales să rămână acolo şi să supravieţuiască în fostele colonii miniere, "orăşele" oprite abrupt din dezvoltare.

Vă recomandăm şi:

FOTO Tărâmul fermecat al Hunedoarei: cum supravieţuiesc satele din munţi, în ţinutul stăpânit în trecut de daci

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

FOTO Americanii vânează stafii în Castelul Corvinilor: cum a ajuns cetatea din Hunedoara unul dintre cele mai înfricoşătoare locuri din lume

Primii bani din turism la Sarmizegetusa Regia: de ce numărul vizitatorilor cetăţii va exploda în săptămânile viitoare

FOTO Hunedoara văzută prin ochii unui călător maghiar. Imagini de colecţie de la începutul secolului trecut

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările