Gara Haţegului, pustie de două decenii. Locul a fost tranzitat de calea ferată unică în România VIDEO

Gara Haţegului, pustie de două decenii. Locul a fost tranzitat de calea ferată unică în România VIDEO

Gara Haţegului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

De peste două decenii, niciun tren de călători nu a mai trecut prin staţia CFR Haţeg. Clădirea gării, construită în primii ani ai secolului XX, a rămas pustie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Timp de un secol, până la începutul anilor 2000, oraşul Haţeg a fost traversat de calea ferată Subcetate – Caransebeş, inaugurată în 1908 şi faimoasă pentru sectorul dotat cu cremalieră.

GALERIE FOTO CU GARA HAŢEGULUI

La începutul secolului trecut a fost construită şi gara Haţegului, o clădire de epocă în faţa căreia se întindeau cinci linii ferate.

Hunedoara anului 1900 în imagini rare: Castelul Corvinilor, calea ferată minieră şi Uzinele de Fier FOTO

Secretele celor mai faimoase tuneluri din România. Drumurile croite sub munţi, cu târnăcopul şi dinamita

Calea ferată Hunedoara - Simeria: 137 de ani de la prima călătorie cu trenul între cele două oraşe VIDEO

Circulaţia trenurilor pe calea ferată Subcetate – Caransebeş a fost închisă, pe bucăţi, de la sfârşitul anilor ´70. Primul sector, de circa 10 kilometri, între Bouţari şi Sarmizegetusa, a fost scos din uz în 1978, al doilea pe distanţa Haţeg – Sarmizegetusa, la mijlocul anilor ´90, iar al treilea, între Bouţari şi Caransebeş, în 2012. Doar câteva trenuri de marfă au mai circulau uneori, între localităţile învecinate Haţeg şi Subcetate, până la începutul anilor 2000.

 


Gara Haţegului. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
 

La peste două decenii de la închiderea circulaţiei feroviare, gara Haţeg a rămas pustie. În faţa ei, peronul şi liniile ferate ruginite au fost acoperite cu buruieni. Faţadele monumentului vechi de peste un secol s-au scorojit, tocăria a putrezit, iar acoperişul a suferit stricăciuni. Foişorul de lemn al gării, ridicat odată cu clădirea, a rezistat timpului deşi se află şi el într-o stare avansată de degradare. Liniile ferate şi câteva instalaţii feroviare se mai întind pe câteva sute de metri în stânga şi în dreapta clădiri.


Gara, la sfârşitul anilor 90. Foto: John Philps. Flickr

 

Povestea căii ferate care traversa Haţegul

Calea ferată Subcetate (Haţeg) – Caransebeş a fost construită în primul deceniu al secolului XX, pentru a lega Ţara Haţegului şi bazinul carbonifer al Văii Jiului de centrul metalurgic de la Reşiţa şi de prima cale ferată a cărbunelui din Banat, Oraviţa-Baziaş. La sfârşitul anului 1908, cei aproape 80 de kilometri ai tronsonului feroviar au fost daţi în folosinţă, după trei ani de la începerea construcţiei acestuia.


Gara Haţegului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL


Datorită declivităţii mari a traseului, pe o porţiune de aproape 10 kilometri, care porneşte din apropierea satului Bouţari (Caraş-Severin), traversează „Porţile de Fier ale Transilvaniei“ şi coboară în depresiunea Haţegului, la Sarmizegetusa, calea ferată a fost dotată cu cremalieră, o instalaţie complexă care ajuta locomotivele să urce pantele. Pe sectorul cremalierei, circulaţia trenurilor avea reglementări speciale, vitezele fiind limitate la 8 km/h la urcare şi 12 km/h la coborâre. Vagoanele erau tractate de locomotive cu abur, de construcţie specială, realizate de societatea Florisdorf din Viena. Garniturile erau îngrijite şi păstrate în depoul gării de la Subcetate, traversată şi de calea ferată Simeria-Petroşani.



De-a lungul timpului, calea ferată unică în România a stârnit curiozitatea străinilor, iar câteva documentare de televiziune, realizate în anii ’60 de jurnalişti occidentali, i-au păstrat memoria vie.  
În acei ani, calea ferată Petroşani - Târgu-Jiu, care traversa Defileul Jiului prin aproape 50 de tuneluri şi polate, era electrificată, iar sfârşitul clasicelor locomotive cu aburi se apropia. În anul 1978, după şapte decenii de la inaugurare, segmentul de circa 10 kilometri dintre staţiile Bouţari şi Sarmizegetusa, pe care fusese instalată cremaliera, a fost închis circulaţiei pentru totdeauna.


Calea ferată cu cremalieră Haţeg - Caransebeş. Ilustrată de la începutul secolului XX. Leopold Adler.

Locomotivele speciale au fost retrase în depourile din Petroşani şi Subcetate. Cele mai multe au fost lăsate apoi să ruginească sau au sfârşit tăiate la fier vechi, însă una dintre ele poate fi văzută expusă ca piesă de muzeu la intrarea în Petroşani, în zona gării municipiului.


Traseul căii ferate cu cremalieră, de nerecunoscut în prezent. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

În anul 1995 a fost închis circulaţiei şi tronsonul feroviar Haţeg-Sarmizegetusa, iar câţiva ani mai târziu, calea de rulare a fost dezafectată, iar clădirile staţiilor CFR, abandonate. Terasamentul năpădit de vegetaţie se distinge pe marginea Drumului Naţional 68, care traversează şi legendarele „Porţi de Fier ale Transilvaniei“. În anul 2012 a fost închis şi ultimul segment al vechii căi ferate, între Caransebeş şi Bouţari.

De la Bouţari spre Haţeg, vechea rută feroviară traversează dealurile printre livezi şi păduri şi poate fi luată la pas de călători, deşi unii dintre localnici şi-au întins gospodăriile peste fostul traseu al căii ferate. Alţi localnici încă militează pentru „salvarea căii ferate cu cremalieră“, pe paginile de Facebook dedicate acesteia, şi transformarea acesteia într-un obiectiv turistic.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Calea ferată realizată în 50 de ani şi distrusă după un deceniu. Cum a eşuat mega-proiectul „epocii Ceauşescu” început cu prizonierii sovietici

Colosul fostei căi ferate Deva - Brad. Ce se întâmplă cu viaductul uriaş, construit în urmă cu opt decenii VIDEO

„Paznicul” viaductului neclintit de pe calea ferată dispărută a Hunedoarei, cu o istorie de 120 de ani VIDEO

Ce s-a ales de calea ferată a Hunedoarei, pe care circulau trenurile cu mii de muncitori ai combinatului VIDEO

Spectaculoasa cale ferată montană către cetăţile dacice, acum dispărută. Pe vremuri, urşii alergau după trenuri

Austriacul care ţine în viaţă o cale ferată din Hunedoara: „Este monument istoric. Am redeschis-o pentru turişti” VIDEO

Cum a fost distrusă definitiv calea ferată Deva - Brad, mega-proiectul realizat în cinci decenii VIDEO

VIDEO 120 de ani de la deschiderea căii ferate Hunedoara - Ţinutul Pădurenilor. Celebrare inedită a mocăniţei

Drumul de fier al cărbunelui a împlinit 150 de ani. Cum a fost construită calea ferată Simeria - Petroşani

VIDEO Secretele viaductelor gemene ale căii ferate Deva-Brad, „uriaşii de beton şi oţel“ din munţi

 

 

 

Gara orașului Hațeg. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Imagini din aceeasi galerie
  • Gara orașului Hațeg. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Anexă. Gara orașului Hațeg. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Anexă în Gara orașului Hațeg. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Gara orașului Hațeg. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 1
  • Căi ferate. Gara orașului Hațeg. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Clădirea. Gara orașului Hațeg. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Gara orașului Hațeg. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 2
  • Gara orașului Hațeg. Foto: John Philips. Flickr.com
  • Orar trenuri.
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările