Analiză De ce aduc firmele muncitori din Asia, deși îi costă cu 35% mai mult decât românii. Explicațiile unui antreprenor

În timp ce mulți români se plâng că salariile oferite sunt prea mici, angajatorii susțin că nu găsesc suficienți oameni dispuși să muncească. În aceste condiții, tot mai multe companii apelează la muncitori din Asia, deși angajarea lor poate costa cu peste o treime mai mult decât cea a unui lucrător român. De ce sunt firmele dispuse să plătească mai mult pentru personalul străin și ce avantaje văd în această alegere explică, pentru „Adevărul”, antreprenorul Eugen Saulea.

Recrutarea muncitorilor asiatici presupune costuri suplimentare pentru angajatori Foto: Pixabay

Într-o piață a muncii în care angajatorii reclamă lipsa personalului, iar candidații se plâng că salariile nu acoperă cheltuielile de zi cu zi, recrutarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene continuă să provoace controverse. Se pune însă întrebarea de ce firmele aleg să cheltuiască mai mult pentru a aduce muncitori din Asia, în loc să ofere salarii mai mari angajaților români.

Eugen Saulea, antreprenor cu experiență în administrarea și delegarea personalului, susține că, cel puțin în domeniul lucrătorilor comerciali necalificați, angajarea personalului străin nu reprezintă o soluție mai ieftină.

„Un muncitor din Asia costă cu peste 35% mai mult decât un angajat autohton. Aici discutăm despre personal necalificat, mai precis despre lucrătorii comerciali. Diferența apare din costurile suplimentare celor salariale - cazare, masă, transport etc.”, explică acesta pentru „Adevărul”.

Potrivit antreprenorului, costurile au crescut și în contextul modificărilor legislative privind recrutarea și punerea la dispoziție a lucrătorilor din afara Uniunii Europene. El susține că intermedierea prin agenții de muncă temporară autorizate adaugă noi cheltuieli pentru companii. În aceste condiții, diferența dintre cele două categorii de angajați nu este explicată, în opinia sa, în primul rând prin salariu.

De ce preferă angajatorii personalul din Asia

În activitățile de manipulare a mărfurilor, pregătire a comenzilor, sortare și ambalare, necesarul de personal poate varia de la o perioadă la alta. Unele proiecte presupun lucrul în schimburi, adaptarea programului și disponibilitatea pentru sarcini diferite, în limitele contractului de muncă.

Eugen Saulea consideră că disponibilitatea de a respecta aceste cerințe cântărește mai mult decât diferențele salariale.

„Salarizarea rămâne un criteriu important în decizia de a lucra cu forța de muncă externă. Dar, mai important decât salariul este factorul «disciplină»”, afirmă antreprenorul.

Acesta invocă respectarea programului de muncă, flexibilitatea pentru lucrul în schimburi și disponibilitatea pentru activități conexe. Din experiența companiei sale, spune el, lucrătorii români nu acceptă întotdeauna modificările de program sau deplasările temporare solicitate de angajator.

Un exemplu oferit de acesta privește angajații recrutați pentru activități de manipulare a mărfurilor, care trebuie să participe la o perioadă de instruire într-o altă locație. Antreprenorul susține că au existat cazuri în care salariații au demisionat deoarece deplasarea pentru instruire le consuma prea mult timp.

De ce nu oferă firmele salarii mai mari românilor

Diferența de cost ridică o altă întrebare: dacă angajatorii pot plăti suplimentar pentru cazarea, transportul și recrutarea muncitorilor străini, de ce nu folosesc acești bani pentru a atrage personal din România?

Eugen Saulea explică faptul că, în activitățile de manipulare a mărfurilor, o creștere salarială nu ar rezolva toate dificultățile cu care se confruntă angajatorii. Din experiența sa, lucrătorii din afara Uniunii Europene se remarcă prin motivație, implicare, disponibilitate pentru schimbări și flexibilitate în privința programului.

Într-un articol publicat anterior de „Adevărul”, sociologul Alex Dincovici, lector asociat la SNSPA și Universitatea din București, atrăgea atenția că dificultățile de recrutare țin atât de deficitul de personal din anumite industrii, cât și de condițiile în care oamenii sunt dispuși să accepte un loc de muncă. „Există anumite tipuri de munci pe care unii oameni poate nu mai sunt dispuși să le facă în condițiile actuale, pe piață”, explica sociologul.

În practică, salariul este doar unul dintre criteriile care influențează ocuparea unui post. Programul, distanța față de domiciliu și disponibilitatea pentru deplasări sau schimburi de lucru pot conta atât pentru angajatori, cât și pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă.

Ce s-ar întâmpla dacă firmele nu ar mai putea recruta din Asia

În sectorul logistic, unele companii au ajuns să depindă de muncitorii din afara Uniunii Europene pentru activități precum manipularea mărfurilor, ambalarea produselor și pregătirea comenzilor. Eugen Saulea spune că dificultățile de recrutare a personalului român au provocat inclusiv pierderi financiare pentru firmele care nu au reușit să își asigure numărul necesar de angajați.

„Lipsa interesului din partea personalului autohton pentru aceste tipuri de activități a cauzat, în trecut, partenerilor noștri pierderi financiare importante - livrări întârziate, disponibilitate redusă a produselor”, declară antreprenorul pentru „Adevărul”.

Acesta oferă și un exemplu concret din experiența companiei sale. Un partener care deținea o capacitate de producție și o platformă logistică ajunsese să întâmpine probleme majore în aprovizionarea distribuitorilor, deoarece nu găsea suficienți angajați dispuși să lucreze în schimburi și să se ocupe de ambalarea și pregătirea mărfurilor pentru livrare.

„Avem un partener activ, o capacitate de producție și o platformă logistică, cu care am început colaborarea exact într-un moment în care nu mai identificau soluții pentru a acoperi necesarul de personal și deja aveau probleme majore în lanțul de aprovizionare al partenerilor revânzători. Soluția găsită a fost să implementăm serviciile de la acest partener printr-o echipă completă de personal din afara Uniunii Europene”, explică Eugen Saulea.

Potrivit antreprenorului, astfel de situații arată de ce, pentru anumite activități, recrutarea muncitorilor străini a devenit o soluție la care companiile apelează pentru a evita blocajele în producție și distribuție.

Ce ar putea schimba piața muncii în 2027

După un an pe care îl descrie drept dificil pentru sectorul bunurilor de larg consum, Eugen Saulea observă deja o schimbare în planurile companiilor. Vânzările sub așteptări au determinat unele firme să reducă personalul contractat extern și să încheie contracte pe perioade mai scurte, de șase luni, în loc de 12 sau 24 de luni.

„Discutăm deja cu beneficiarii de servicii despre o reducere a efectivelor umane, recalibrate în acord cu vânzările reale. Discutăm despre o scădere a bugetelor planificate pentru prima parte a anului viitor”, declară antreprenorul pentru „Adevărul”.

În aceste condiții, Eugen Saulea estimează că românii ar putea deveni mai interesați de locurile de muncă pe care anterior le evitau, în special dacă numărul posturilor disponibile va continua să scadă.

„Într-o piață incertă, garanția unui loc de muncă stabil va deveni o prioritate și pentru personalul autohton”, explică acesta.

În același timp, antreprenorul avertizează că reducerea vânzărilor ar putea afecta inclusiv angajații străini. „În lipsa vânzărilor din diferite canale de distribuție, există riscul de concediere a personalului din afara Uniunii Europene sau de limitare a contingentului necesar pentru 2027”, mai spune Eugen Saulea.

Potrivit acestuia, semnale apar deja în HoReCa, unde unele lanțuri hoteliere și restaurante preferă să apeleze la agenții de muncă temporară, în loc să recruteze direct lucrători din afara Uniunii Europene. Astfel, companiile pot ajusta mai ușor numărul angajaților în funcție de activitate, fără să își asume contracte pe termen lung.