Controversele pădurilor virgine din Retezat. Ce explicaţii oferă conducerea ariei protejate pentru tăierile din Parc

Controversele pădurilor virgine din Retezat. Ce explicaţii oferă conducerea ariei protejate pentru tăierile din Parc

Pădure din Parcul Naţional Retezat. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Parcul Naţional Retezat nu a fost ocolit de firmele care exploatează lemnul, iar adesea organizaţiile de mediu şi societatea civilă au reclamat că au avut loc defrişări în aria protejată. Rapoartele Direcţiei Silvice confirmă tăierile din fondul forestier, dar reprezentanţii instituţiei şi cei ai Parcului Naţional retezat spun că nu există motive de îngrijorare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aproape 600.000 de metri cubi de masă lemnoasă sunt exploataţi anual în judeţul Hunedoara. În zona Brad, Petroşani, Dobra şi Geoagiu sunt cele mai mari suprafeţe de păduri exploatate, dar tăieri de pădure au loc şi în Parcul Naţional Retezat şi în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. Mai multe organizaţii ecologiste militează pentru oprirea tăierilor masive de pădure, în schimb reprezentanţii administraţiei Parcului Naţional Retezat şi cei ai Direcţiei Silvice a judeţului Hunedoara susţin că situaţia tăierilor de pădure nu este atât de îngrijorătoare precum este prezentată în spaţiul public de organizaţiile neguvernamentale.

Conducerea Parcului Naţional Retezat contrazice informaţiile oferite de mai multe publicaţii şi organizaţii neguvernamentale, care au susţinut că tăierile masive şi defrişările de pădure din Retezat sunt extrem de îngrijorătoare.

„Parcul Naţional Retezat are o suprafaţă de 38.138 hectare. Suprafaţa de pădure (fond forestier) este de 19.000 de hectare. Proprietarii sunt statul român (7000 hectare – 37 la sută), familile Kendeffy si familia Ocskay şi unităţi administrativ teritoriale (12000 hectare – 63 la sută). Academia Română are în proprietate 2722 ha (14 la sută). Administraţia Parcului Naţional Retezat nu deţine teren în parc. De asemenea, niciun metru pătrat din Parcul Naţional Retezat nu aparţine firmei Holzindustrie Schweighofer”, au informat reprezentanţii Administraţiei PNR.

Tăierile, din zonele de tampon
În Retezat există păduri neatinse, orotite în zona de protecţie strictă şi în zonele de protecţie integrală, susţin reprezentanţii PNR.

„Aici nu se taie nimic, nici măcar arborii morţi”, a informat conducerea PNR. În zonele tampon sunt permise tăierile de arbori în anumite condiţii clar stabilite de lege. Nicăieri în Parc nu sunt permise defrişările. Tehnic, defrişare e când tai pădurea de pe o anumită suprafaţă şi în locul ei construieşti ceva (şosea, stadion, oraş, etc) sau dai altă întrebuinţare terenului (îi schimbi folosinţa scoţându-l din fondul forestier). În Parc nu se permite aşa ceva. În zonele tampon, în parcelele unde e permisă tăierea pădurii, va fi tot pădure şi în viitor. Ori se regenerează natural, ori se împădureşte prin plantări făcute de administratorii fondului forestier. De exemplu, în zona tampon, pe Râu Şes, unde s-au făcut tăieri de arbori, pădurea a inceput sa crească prin regenerare naturala combinata cu plantări facute de către Ocolul Silvic Retezat, au precizat reprezentanţii rezervaţiei naturale.

Pădurea virgină nu a dispărut
Romania nu a pierdut Parcul Retezat, ultima pădure virgină din Europa, completează reprezentanţii ariei protejate. Din totalul de 322.000 hectare de pădurii virgine din Europa, 218.000 hectare sunt răspândite prin Carpaţii româneşti. „În Retezat există paduri virgine, bine conservate. Nu au dispărut şi nu au fost tăiate de nimeni, nici de ”ţapinari cu drujbe”, nici de ”mafia pădurilor”, cum se scrie pe unele site-uri. Administraţia parcului a avut grijă sa nu fie incluse în zonele tampon, unde, conform legii, tăierile sunt permise în parcurile naţionale, a informat conducerea Parcului Naţional Retezat.

În Parcul Naţional Retezat, în ultimii zece ani (2006 - 2015) au avut loc tăieri de păduri, de regenerare, potrivit Direcţiei Silvice Hunedoara, pe o suprafaţă de aproape 1.000 de hectare. De asemenea, s-a tăiat din arborete de peste 60 de ani de pe o suprafaţă de circa 840 de hectare. Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta.

„Arboretul matern nu se îndepărtează dintr-o singură etapă, ci se fac mai multe tăieri. Uneori, se face o tăiere preparatorie, care nu este o tăiere de produse principale, ci undeva cu puţin timp înainte de tăierea produselor generare. Inclusiv răriturile fac parte din tăierile de îngrijire. De obicei se extrage cam 30 la sută din volumul copacilor, de pe suprafaţă”, a declarat Zoran Acimov, directorul Parcului Naţional Retezat.

Extragerea de produse accidentale se manifestă prin arbori doborâţi sau rupţi, sau uscaţi. „Cu tăieri de produse accidentale se parcurg versanţi întregi şi se extrag doar arborii care formează produsul accidental, arborii care sunt rupţi, doborâţi, dezrărăcinaţi şi aşa mai departe. Apar hectare aşa de multe, pentru că se parcurg versanţi care au 60 de hectare, dar de acolo extragi poate 80 de metri cubi sau 200 de metri cubi”, a precizat Zoran Acimov.

De ce se taie pădurea în Retezat
Întrebat dacă ar trebui să îngrijoreze situaţia Parcului Naţional Retezat în ce priveşte tăierile de pădure, Zoran Acimov, directorul Parcului Naţional Retezat, susţine că nu sunt motive de îngrijorare.

„Pentru noi nu este îngrijorător faptul că au loc tăieri de pădure. Se taie doar în anumite zone, nu în tot Parcul Naţional Retezat. Parcul are o zonare internă, bine stabilită şi bine implementată în teren şi doar în zona de conservare durabilă se fac unele lucrări de exploatare forestieră, destul de reduse. În ultimii cinci ani a scăzut mult ritmul exploatărilor şi este o modalitate de a utiliza în mod decent şi controlat o resursă naturală şi în acelaşi timp de a grăbi regenerarea pădurii. Dacă este lăsată neatinsă, ea se regenerează, dar într-un timp mult mai lung decât dacă intervii cu nişte lucrări: de însămânţare, iluminare, îndepărtare a arborilor, care se întâmplă sporadic şi treptat”, a declarat Zoran Acimov, pentru adevarul.ro.

Hunedoara, în top la păduri, dar şi la tăieri
Suprafaţa fondului forestier în judeţul Hunedoara este de peste 310.000 de hectare, una dintre cele mai întinse din ţară. În 1990, ea era de 300.000 de hectare.

Suprafaţa totală a pădurilor de răşinoase a scăzut din 1990 cu 5.000 de hectare, la 81.000 de hectare, în ultimii ani fiind într-o continuă scădere, în schimb cea de foioase a crescut.

Hunedoara se numără printre judeţele de unde s-au făcut tăieri de masă lemnoasă, fiind întrecută de Arad, Caraş-Severin, Suceava, Neamţ, Bacău, Harghita, Braşov, Maramureş şi Argeş.

În judeţul Hunedoara în ultimii cinci ani, circa 600.000 de metri cubi de masă lemnoasă au fost exploataţi, în medie, în fiecare an. În 2009 şi 2010, masa lemnoasă exploatată era de circa 435.000 de metri cubi de pădure.

În 2015, 163.000 de metri cubi de răşinoase şi 308.000 de metri cubi de păduri de fag au fost exploatate.

În perioada 2006 – 2015, s-au regenerat artificial 2.134 hectare de pădure din fondul forestier al statului.

„Cât să taie, mă refer la tăierile rase, atâta se împădureşte. Nu există suprafaţă de pe care s-a exploatat masă lemnoasă să nu fie împădurită”, a declarat, pentru adevarul.ro, Radu Crişan, managerul Direcţiei Silvice Hunedoara.


Vă recomandăm şi:

Marea catastrofă din Retezat: viiturile au ucis 14 oameni în 1999, dar barajul Gura Apelor a salvat comunitatea de la o tragedie mult mai mare

S-au împlinit 17 ani de la una dintre cele mai mari catastrofe din ultimele decenii: timp de trei zile, între 12 şi 14 iulie 1999, ploile intense din Retezat au provocat viituri şi alunecări de teren, care au distrus un cămin muncitoresc de la poalele Barajului Gura Apelor, în care se aflau zeci de oameni. 14 persoane au murit. Totuşi, barajul lacul de acumulare a prevenit un dezastru cu urmări mult mai mari.

VIDEO Cascada spectaculoasă a celui mai adânc lac din Retezat. Cât a crescut nivelul apei de la barajul Gura Apelor

Lacul Gura Apelor din Retezat atrage un număr mare de turişti, iar unul dintre cele mai spectaculoase locuri de popas ale sale este cascada. În ultimele săptămâni, ploile abundente au făcut ca nivelul apei să crească şi să transforme astfel priveliştea din Retezat.

Paradisul schiorilor goi: imaginile de senzaţie din Retezatul anilor 1960, locul unde alpiniştii primeau botezul muntelui

O serie de fotografii realizate de pictorul Dan Vifor Pichiu, fost alpinist de performanţă, înfăţişează Retezatul anilor 1960 în întreaga lui splendoare. Unele imagini prezintă şi partea mai puţin ştiută a muntelui – locul unde puteai vedea schiori coborând goi pe pârtiile nebătătorite ale Retezatului.

citeste totul despre: