Paradisul schiorilor goi: imaginile de senzaţie din Retezatul anilor 1960, locul unde alpiniştii primeau botezul muntelui
0
O serie de fotografii realizate de pictorul Dan Vifor Pichiu, fost alpinist de performanţă, înfăţişează Retezatul anilor 1960 în întreaga lui splendoare. Unele imagini prezintă şi partea mai puţin ştiută a muntelui – locul unde puteai vedea schiori coborând goi pe pârtiile nebătătorite ale Retezatului.
Fostul antrenor de alpinism Dan Vifor Pichiu, în prezent unul dintre cei mai cunoscuţi artişti ai judeţului Hunedoara, este autorul unor fotografii rare, care prezintă Retezatul în anii 1960. Imaginile retro realizate de hunedorean arată peisajele de poveste în care alpiniştii hunedoreni se pregăteau pentru competiţiile la care participau.
„La acea vreme, clubul de alpinism din Hunedoara era în top, în ţară, la concurenţă cu cei de la Dinamo Bucureşti. Noi însă ne pregăteam mai temeinic decât ei”, relatează Dan Vifor Pichiu, pentru adevarul.ro.
În anul 1967 alpiniştii hunedoreni au câştigat Campionatul Naţional de Alpinism, iar ulterior Dan Vifor Pichiu a devenit antrenorul lotului naţional.
Câteva dintre imaginile din colecţia hunedoreanului prezintă lucruri mai puţin cunoscute publicului larg despre modul în care oamenii muntelui se căleau.
În anii 1960, nu părea deloc ciudată întâlnirea, în Munţii Retezat, cu schiorii care coborau dezbrăcaţi pantele masivului. Fotografiile care îi înfăţişează pe schiorii de tură, fără haine, sunt realizate într-o căldare a Retezatului, afirmă Dan Vifor Pichiu. Artistul a povestit că obiceiul era un mod prin care alpiniştii îşi întăreau organismul şi se bucurau de razele soarelui, în timp ce echipamentul lor era pus la uscat. Şi în prezent, relatează salvamontiştii din Hunedoara, unii dintre schiorii de tură renunţă complet la haine, înainte de a coborî pe traseele din Retezat.
Vă recomandăm şi:
Sfântul Andrei este celebrat în 30 noiembrie, iar sărbătorii sale i-au fost asociate nenumărate obiceiuri şi credinţe arhaice, unele cu totul neobişnuite. Se spune că în noaptea Sfântului Andrei strigoii bântuie prin lume şi au puterea de a face rău, iar alte tradiţii leagă această sărbătoare de intrarea în Anul nou dacic.
Tinerele care rămâneau însărcinate fără a fi căsătorite aveau parte de un tratament special, potrivit tradiţiilor arhaice din comunitatea momârlanilor. Femeile erau silite să se cunune, simbolic, cu un copac, iar ceremonialurile erau realizate de bătrânele satului.
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate. Unele dintre ele sunt legate de prezenţa animalelor fabuloase încrustate în artefactul antic din bronz: grifoni cu capete de lup şi cozi de leu, înfăţişări extrem de rare în arta popoarelor din Antichitate.
Busuiocul aduce noroc în dragoste fetelor care îl poartă, clocoţelul îi face pe bărbaţi să-şi părăsească familiile, drăgaicele au puterea de a fermeca, iar năvalnicul este folosit pentru a atrage femeile. Sunt doar câteva dintre plantele care, potrivit tradiţiei populare, au puteri miraculoase.
O serie de mituri îi conferă puteri magice mătrăgunei, una dintre cele mai cunoscute plante din tradiţia populară a românilor. Mătrăguna sau doamna codrului a fost folosită din timpuri arhaice în vrăji şi descâmtece de dragoste, iar ritualul prin care era culeasă este ciudat: potrivit obiceiului, fetele dansau goale în locul în care se găsea planta, îmbrăţişându-se şi sărutându-se.
Se încarcă comentariile...
